Programul ”Garanția pentru Tineret”

Universitatea nu mai este de mult timp un lux pentru nimeni. Nu trebuie să ai o inteligență aparte să ajungi absolventul unei facultăți. Au trecut vremurile în care doar cei mai buni urmau studiile superioare iar acum, orice absolvent de liceu se înscrie la o Universitate doar pentru că așa vrea sistemul. Dar câți dintre ei ajung să profeseze în domeniul pentru care s-au pregătit? Dar oare sunt ei cu adevărat pregătiți pentru a ocupa o funcție? Care este motivul pentru care mulți tineri nu activează în domeniul lor de pregătire?

 

Un studiu realizat în acest sens, „Tinerii și locul de muncă”, arată că mai puţin de un sfert dintre tinerii români muncesc în domeniul pentru care s-au pregătit şi aproape toţi au probleme la angajare din cauza nivelului de experienţă solicitat de angajatori. Același studiu arată că  7 din 10 tineri vor să aibă propria afacere.

 

Ce-i drept, majoritatea angajatorilor cer experiență de lucru. Tinerii reclamă faptul că că au probleme cauzate de lipsa unui nivel de experienţă impus de angajator, și că piaţa muncii nu prezintă destule oferte corelate cu pregătirea lor.  Conform studiului, mai mult de jumătatea din tineri se declară neîncrezători într-un viitor profesional satisfăcător pentru următorii cinci ani.

 

"Cei mai mulţi tineri respondenţi (76,27 la sută) se aşteaptă ca de la locul de muncă să primească în primul rând un salariu satisfăcător. Şase din zece respondenţi îşi mai doresc să beneficieze de dezvoltare personală şi un echilibru constant între muncă şi viaţa personală, iar mai bine de jumătate (53,96 la sută) dintre respondenţi apreciază că nivelul salarial "entry level" se află în intervalul 1.000-1.500 lei/lună. De asemenea, tinerii declară că ar prefera un salariu mic în schimbul oportunităţilor de dezvoltare profesională. Doar trei din zece respondenţi au declarat că un salariu mare poate compensa în favoarea unui loc de muncă neplăcut", se mai arată în studiul citat.

 

Tinerii visează la propria afacere, studiul arătând că şapte din zece respondenţi declară faptul că ar fi interesaţi în viitor de ideea de a fi proprii angajatori, iar 22,63 la sută se declară încă nesiguri de abilităţile antreprenoriale, fiind nehotărâţi în acest sens, în timp ce doar şapte la sută dintre aceştia nu doresc sau nu au în plan deschiderea propriei afaceri.

 

Același studiu vorbește despre tendința tinerilor din România de a profesa în afară. “Mai bine de jumătate dintre tinerii care îşi caută de muncă în România (55,22 la sută) ar fi dispuşi să lucreze în afara ţării, în timp ce alţi 26,74 la sută nu s-au decis în această privinţă şi doar 18,04 la sută dintre cei intervievaţi nu ar pleca să lucreze în străinătate. În schimb, opt din zece respondenţi ar alege un post în străinătate pentru un salariu mai mare.”

 

Noua generație vrea condiții de muncă mai bune, de aceea mulți doresc să plece în străinâtate, în timp ce respondeții care au spus că ar rămâne în țară să muncească ar face-o pentru a fi aproape de familie și prieteni. Aceștia consideră în același timp că un post în România le-ar oferi oportunitatea de a face o schimbare în ţară. Studiul a mai arătat că aproape şapte din zece respondenţi preferă locurile de muncă cu normă întreagă, în timp ce aproape doi din zece aleg un loc de muncă cu normă parţială.

 

Ceea ce nu mulți tineri știu este faptul că angajatorii cer în general o experiență dobândită în urma unui internship sau a unui stagiu de voluntariat. Cum această cultură nu este promovată la adevărata sa valoare, tinerii din România se sperie de gândul că ar putea să lucreze o perioadă fără remunerație, catalogând această acțiune ca fiind una ineficientă. Din contră, orice experiență de acest gen  reprezintă un plus pentru CV, o șansă mai sigură și rapidă de angajare.

 

Mulți sunt cei care deși sunt absolvenți a unei facultăți, nu au abilitățile necesare punerii în practică a ceea ce au învățat. Găsesc un loc de muncă din domeniul în care au studiat, ajungând ca peste scurt timp să fie concediați. De ce? Ei nu înțeleg faptul că munca practică valorează mai mult decât specializarea scrisă pe diplomă. Și uite așa, ajung să se plângă că nu au șanse în România. Vor avea însă aceeași soartă în oricare altă țară.

 

Pe de altă parte, angajatorii îşi doresc candidaţi care s-au ocupat de cariera lor chiar şi în timpul studiilor, asta neînsemnând neapărat un loc de muncă anterior, ci participarea la cât mai multe stagii de pregătire, internship-uri sau orice fel de activităţi practice.

 

Reducerea şomajului în rândul tinerilor care au vârsta cuprinsă între 16 şi 24 ani, prin facilitarea obţinerii de locuri de muncă de calitate, acesta este obiectivul principal al programului "Garanţia pentru Tineret".

 

Conform acestui program, se urmăreşte ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 ani, care îşi pierd locul de muncă sau care nu găsesc unul după terminarea studiilor, să primească o ofertă de bună calitate, fie de angajare, fie de continuare a educaţiei sau de intrare în ucenicie, ori de efectuare a unui stagiu. Oferta va fi primită în decurs de patru luni de la înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.