Vladimir Putin: „Sfârşitul activităţii de eliberare a Mariupolului este un succes”



La aproape două luni de când Rusia bombardează fără milă Ucraina, distrugând-o într-o proporție covârșitoare, președintele rus, Vladimir Putin transmite public faptul că obiectivele acestui atac „special” sunt ca și împlinite. Astfel, în cursul zilei de astăzi, liderul de la Kremlin a declarat că forțele sale militare au preluat cu succes controlul asupra orașului ucrainean Mariupol (sud-est), ordonând asedierea ultimilor combatanți ucraineni.

„Sfârşitul activităţii de eliberare a Mariupolului este un succes. O luare cu asalt a Azovstal nu este potrivită. Este necesar ca zona (să fie asediată) în aşa fel încât să nu treacă nici măcar o muscă. Consider că asaltul propus al zonei industriale nu este potrivit. Vă ordon să-l anulaţi. Trebuie să ne gândim (...) la viaţa şi la sănătatea militarilor şi ofiţerilor noştri. Nu trebuie să intrăm în aceste catacombe şi să ne târâm sub pământ. Blocaţi toată această zonă! Propuneţi încă o dată tuturor celor care nu au depus armele să o facă. Partea rusă le garantează salvarea vieţii şi tratarea cu demnitate!”, îi spune Vladimir Putin ministrului său al Apărării Serghei Şoigu. Potrivit acestuia din urmă, în acest vast complex industrial se află în continuare 2.000 de militari ucraineni.

De altă parte, Rusia a transmis faptul că închide consulatele Estoniei, Lituaniei și Letoniei pe teritoriul rus, ca o măsură de retorsiune faţă de măsuri similare ale ţărilor baltice, care denunţă ofensiva rusă în Ucraina.

„Moscova retrage autorizaţia de funcţionare a consulatelor generale ale Letoniei, Estoniei şi Lituaniei la Sankt Petersburg reproșându-le faptul că ajută militar regimul de la Kiev. Rusia închide, de asemenea, Consulatul Letoniei şi cancelaria Consulatului General al Estoniei la Pskov (nord-vest). Şefii şi funcţionarii misiunilor consulare letone şi estone au fost declaraţi personae non gratae şi urmează să părăsească teritoriul rus”, a anunțat într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

La polul opus, Consulatele generale ale Rusiei în Estonia, Letonia şi Lituania au fost închise în aprilie, la solicitarea autorităţilor locale, din cauza ofensivei ruse în Ucraina. Numai de la începutul acestei luni și până în prezent, peste 200 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi de către state membre ale Uniunii Europene (UE). Moscova replică, de atunci, cu aceeaşi monedă.

Și cum expulzarea diplomaților nu este suficientă pentru a transmite lui Vladimir Putin că Rusia este o țară inamic, Lituania a decis să renunțe la gazul rusesc setând astfel un exemplu pentru celelalte țări europene.

„Din această lună, nu mai există gaz rusesc în Lituania. Cu ani în urmă, țara mea a luat decizii care astăzi ne permit să rupem legăturile energetice cu agresorul. Dacă noi o putem face, o poate face și restul Europei”, a transmis la începutul lunii președintele lituanian, Gitanas Nausėda.

Conform Politico, „acum 12 ani, administratorul companiei lituaniene, Rokas Masiulis, a primit un nou post cu un obiectiv ambițios, și anume să pună capăt dependenței țării sale de gazul rusesc. Astfel, în noul său post de șef al Klaipėdos Nafta, un operator de terminal petrolier controlat de stat, Rokas Masiulis trebuia să supravegheze cum va fi pus în funcțiune un terminal plutitor de gaz natural lichefiat (GNL) în largul coastei baltice a Lituaniei.

Nava respectivă a fost denumită Independența și a fost pusă în funcțiune în 2014. Rolul acesteia era o asigurare a faptului că oamenii din țară vor primi gaz în continuare în cazul în care relațiile cu Rusia s-ar fi deteriorat foarte mult”.

Astfel, la începutul acestei luni, pe măsură ce războiul din Ucraina a evoluat extrem de rău, guvernul din Lituania a oprit comutatorul, devenind prima țară din Europa care a oprit importurile de gaz rusesc.

„Am fost încântat de proiect când l-am preluat, dar nu îmi puteam imagina cât de important va fi în cele din urmă,” a spus Masiulis, care apoi a devenit ministrul Energiei și Transporturilor, iar acum conduce o direcție a rețelei electrice controlate de stat.

Paralel cu sancțiunile și măsurile de constrângere a Rusiei, Turcia este de părere că există țări care nu își doresc pacea în Ucrainaci dimpotrivă, caută cun război de durată în estul Europei.

Potrivit Ministrului turc de externe, Mevlut Cavusoglu, există ţări din NATO care doresc ca războiul să continue.

“Obiectivul lor este slăbirea Rusiei”, a adăugat Cavusoglu, în timp ce negocierile ruso-ucrainene, care ar fi trebuit să continue online de la ultima întâlnire faţă în faţă de la Istanbul la sfârşitul lunii martie, par să se fi blocat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că ucrainenii „nu încetează să revină asupra a ceea ce s-a căzut de acord”. Dorind să fie un mediator de pace între Ucraina și Rusia, Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi: pe 10 martie la nivel ministerial în Antalya şi pe 29 martie la Istanbul.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive