Varianta Omicron a devenit dominantă la nivel mondial



Potrivit specialiștilor din domeniul sănătății, noua variantă a coronavirusului se manifestă diferit față de celelalte tulpini depistate până în prezent, însemnând că Omicron nu poate fi recunoscută doar după simptomele unei simple răceli. Devenită dominantă la nivel mondial, această tulpină descoperită la finalul lunii noiembrie 2021, în Africa de Sud este atât de contagioasă încât a reușit să se transmită cu multă ușurință și la persoanele care au schema completă de vaccinare. Totuși, conform experților de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) persoanele contaminate cu Omicron prezintă forme mai puțin severe decât în cazul infectării cu tulpina Delta.

Dacă până acum, îmbolnăvirea cu coronavirus putea fi recunoscută după simptome ca dureri musculare moderate, oboseala extremă, nasul înfundat și strănuturile. În ceea ce privește infectarea cu varianta Omicron, majoritatea persoanelor au acuzat același semn inițial. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, primele simptome includ o tuse seacă și „mâncărimea gâtului” (o senzație de iritație diferită de cunoscuta durere de gât).

Organizația Mondială a Sănătății estimează că simptomele Omicron pot apărea chiar și după trei zile de la infectare. Însă în unele cazuri ar putea dura chiar și două săptămâni până apar primele semne. Cu toate acestea, perioada de incubare este mai scurtă decât în cazul altor tulpini ale SARS-CoV-2. Astfel spus, în medie, simptomele bolii apar la 5-6 zile după expunerea la virus, în cazul variantelor apărute anterior.

Între timp, tot mai multe țări recurg la decizii extreme pentru a proteja populația de un eventual val cinci al pandemiei cauzat de răspândirea accelerată a variantei Omicron. În Luxemburg, autoritățile au luat astăzi decizia de a impune obligativitatea certificatului sanitar la locul de muncă. Această măsură menită să intre în vigoare de mâine este în conformitate cu o lege votată în decembrie. Mai mult, ideea a fost inițial pronunțată în data de 29 noiembrie când premierul Xavier Bettel a transmis că face tot posibilul pentru a accelera vaccinarea anti-coronavirus.

Liderul liberal a invocat atunci o rată de vaccinare prea scăzută pentru a putea evita supraaglomerarea spitalelor, într-un moment în care informaţiile privind contagiozitatea puternică a Omicron generau din nou temeri cu privire la presiunea asupra sistemului sanitar.

Astfel, începând din 15 ianuarie, atât în sectorul public cât și în cel privat, angajaţii care nu vor lucra de la distanţă vor trebui să prezinte la locul de muncă o dovadă că au fost vaccinaţi cu schemă completă, că au trecut prin Covid-19 sau un test antigen de cel mult 24 de ore (de 48 de ore pentru testele PCR). Salariatul care nu va prezenta un paşaport sanitar nu va putea fi, însă, disponibilizat, o garanţie obţinută printr-un acord între partenerii sociali şi executiv, validată printr-un vot în Parlament pe 16 decembrie. În schimb, angajatul va fi nevoit să își ia concediu sau să renunţe la salariul său după epuizarea zilelor de concediu.

Confederaţia sindicală OGBL a criticat injustiţia socială reprezentată de costul testelor, care s-ar putea ridica până la 600-700 de euro pe lună. „Pentru salariaţii cu venituri mici şi chiar medii, COVID-Check creează de facto obligativitatea vaccinării”, denunţă organizaţia.

Potrivit cifrelor oficiale, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent, 66% din populația Luxemburgului a fost vaccinată cu schemă completă - o cifră mai mică decât în Franţa sau Belgia, în timp ce 42% au primit doza booster sau doza de rapel.

Cu numai 630.000 de locuitori, în ultimele săptămâni Luxemburgul a bătut mai multe recorduri de contaminare, înregistrând circa 30% de teste pozitive în ultimele zile. Totuși, cu 20 de persoane la terapie intensivă dintr-un total de 69 de pacienți internați cu coronavirus, sistemul sanitar luxemburghez nu se simte deocamdată sub presiune.




Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive