Ungaria prelungește cu 90 de zile starea de urgență decretată din cauza pandemiei de coronavirus



În timp ce campania de vaccinare împotriva noului coronavirus se desfășoară cu viteză în multe dintre țările lumii, în Europa, Macedonia de Nord se consideră o victimă colaterală a strategiei europene. În condițiile în care aici, campania de vaccinare anti-Covid 19 a început doar la o scară redusă, ministrul de externe, Bujar Osmani, s-a plâns că Uniunea Europeană a transmis un mesaj rău lăsând regiunea (Balcanilor) fără vaccin. Apirând să adere la Uniunea Europeană, Macedonia de Nord a început campania de imunizare pe data de 17 februarie, bucurându-se de donația a câteva mii de doze de vaccin Pfizer/BioTNech, făcută de Serbia. Din păcate, poziția macedonienilor în afara UE nu le permite să beneficieze de mecanismul de achiziții comune ale Blocului comunitar.

„Chestiunile identitare nu ar trebui să fie o condiţie pentru procesul de integrare europeană. Nu dorim niciun tratament preferenţial, dorim doar un proces echitabil, bazat pe criterii politice şi economice obiective. Suntem dispuşi să discutăm pe baze ştiinţifice despre interpretările istorice pentru a găsi puncte comune, pentru a elimina stereotipurile din cărţile noastre de istorie care ne otrăvesc relaţiile. Dar nu vom accepta niciodată ca istoria să fie dezbătută în scopul contestării identităţii naţiunii noastre suverane”, a indicat Bujar Osmani, declarându-se totuşi încrezător asupra unei soluţionări în curând a acestui diferend.

Singura speranță a Guvernului de la Skopje stă în livrarea de vaccinuri AstraZeneca, programate să ajungă în luna martie, prin intermediul mecanismului global Covax. „Am plătit în avans anul trecut 800.000 de doze prin acest sistem și am făcut de asemenes un contract direct cu Pfizer, dar încă nu am primit nimic. Prin urmare, încercăm să securizăm vaccinuri chinezești, 200.000 de doze de vaccin Sinopharm fiind așteptate la sfârțitul acestei luni”, a precizat șeful diplomației nord-macedonene.

Între timp, mai mulți lideri europeni sunt puși în fața deciziei de a alege ce vor continua lupta împotriva pandemiei de coronavirus după ce termenul carantinelor impuse în ianuarie se apropie de final. În acest sens, Marea Britanie a anunțat deja o relaxare făcută în etape, urmând ca pe 21 iunie, Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord să fie eliberate definitiv de orice restricție.

Germania, de altă parte, confirmă că se confruntă zilele acestea cu al treilea val al pandemiei de coronavirus. Din acest motiv, Cancelarul german, Angela Merkel a cerut parlamentarilor din cadrul partidului conservator să fie extrem de prudenți atunci când se gândesc la orice relaxare a restricțiilor introduse la sfârșitul anului trecut și prelungite până la 7 martie. Cu toate că închiderea tuturor afacerilor neesenţiale şi controalele la frontieră cu Austria şi Republica Cehă, unde au fost depistate focare legate de o tulpină mai infecţioasă a virusului, au ajutat Germania să reducă numărul de infectări zilnice cu Covid-19, vaccinarea lentă și riscul de focare majore de variante cu răspândire rapidă deja identificate în Germania, ar putea afecta orice reducere a restricțiilor.

„Nu ne putem permite urcușuri și coborâșuri. Curând, testele rapide vor deveni mai disponibile și va crește capacitatea de testare, permițând rebenirii la normalitate să fie mai durabilă”, a mărturisit Merkel, sugerând că dorește ca orice revenire la viața normală să fie făcută cu atenție pentru a evita reintroducerea unor restricții dacă se va înregistra o creștere a cazurilor de infecții.

În lupta cu noul coronavirus, Ungaria a decis să prelungească cu încă 90 de zile starea de urgență, extinzând prerogativele excepționale ale guvernului condus de Viktor Orban până la 23 mai. Opoziția a votat împotriva acestei decizii, acuzând guvernul că a profitat de situaţie pentru a adopta măsuri care exced problema epidemiologică, precum o serie de dispoziţii care ar fi redus finanţarea primăriilor conduse de opoziţie. În același timp, Coaliţia Democratică, tot de opoziţie, a criticat decretul care autorizează folosirea oricărui vaccin anti-Covid-19 care a fost inoculat la cel puţin un milion de persoane în lume, decizie prin care este permisă în Ungaria folosirea vaccinului rusesc Sputnik V şi a celui chinez Sinopharm.

Conform Protv, „în urma livrărilor întârziate a vaccinurilor Pfizer/BioNTech, AstraZeneca şi Moderna contractate de Uniunea Europeană, Ungaria a încheiat contracte pentru achiziţia a două milioane de doze de vaccin Sputnik V şi a altor cinci milioane de doze de vaccin Sinopharm. Vaccinarea cu Sputnik V a început pe 12 februarie, iar cea cu Sinopharm ar urma să înceapă miercuri”. Până în prezent Ungaria a vaccinat 453.457 de persoane, dintr-o populaţie de circa 10 milioane. Potrivit datelor oficiale, în ultimele 24 de ore a înregistrat 2.623 de cazuri de COVID-19 şi 48 de decese asociate acestei boli.

Featured Posts
Recent Posts
Archive