Ungaria a început vaccinarea cu serul rusesc, Sputnik v
În ciuda faptului că Uniunea Europeană nu a aprobat încă vaccinul rusesc Sputnik V în lupta împotriva noului coronavurus, Ungaria, membră a Blocului comunitar din 2004, a decis să aprobe singură acest ser pe care a și început să îl administreze încă de astăzi, populației sale. „Azi începem vaccinarea cu vaccinul Sputnik V, în centre de vaccinare desemnate de autorități”, a anunțat Cecilia Muller, medicul-șef ungar. Conform autorităților de la Budapesta, au fost comandate două milioane de doze din acest vaccin, urmând să fie livrate în decurs de trei luni și cu care se pot vaccina un milion de oameni.
Gestul Ungariei vine după ce premierul suveranist Viktor Orban a criticat de multe ori Comisia Europeană (CE) privind întârzierea procesului de validare și achiziționare a vaccinurilor împotriva noului coronavirus. Totodată, Guvernul de la Budapesta a fost primul din rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene care a aprobat, luna trecută, vaccinul Sinopharm, produs în China, comandând deja cinci milioane de doze. „Dacă Ungaria începe să folosească vaccinul chinez Sinopharm în viitorul apropiat, peste 2,5 milioane de persoane vor putea să fie vaccinate până la Paște. În fiecare zi care trece și așteptăm Bruxellesul, pierdem 100 de vieți ungare” a anunțat astăzi, la radio, Viktor Orban.
În Germania, autoritățile au decis să închidă, cu mici excepții, granițele cu Republica Cehă și regiunea austriacă Tirol, unde se înregistrează rate ridicate de infectare cu variantele considerate extrem de contagioase. „S-a convenit acest lucru cu cancelarul Angela Merkel și vicecancelarul Olaf Scholz. Măsura urmează să intre în vigoare duminică seara și excepțiile sunt încă în discuție. Tirolul şi regiunile cehe de la graniţa cu Germania au fost incluse în lista teritoriilor foarte afectate de mutaţiile virusului, listă ce cuprinde deja mai multe ţări, ca Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia sau Portugalia, pentru care Germania a interzis deja majoritatea deplasărilor, la sfârşitul lunii trecute. Restricţiile nu-i vizează şi pe germanii care locuiesc în respectivele ţări, pe cetăţenii acestora care locuiesc în Germania, pe pasagerii aflaţi în tranzit sau circulaţia mărfurilor” a indicat ministrul german de interne, Horst Seehofer. Excepţiile ce urmează să fie definite cu Austria şi Cehia vor urmări în special menţinerea schimburilor economice strânse cu aceste ţări.
În cursul zilei de ieri, guvernul ceh a anunţat că a decis izolarea a trei districte, două dintre ele fiind la graniţa cu Germania, din cauza prevalenţei variantei britanice de coronavirus. În urma acestei măsuri, locuitorii acestor districte nu mai pot ieşi şi nimeni nu mai poate intra în regiunile carantinate.
De altă parte, unul din landurile germane învecinate cu Cehia este Saxonia, iar lucrătorii transfrontalieri cehi din domeniul sănătăţii, consideraţi esenţiali pentru land, vor fi autorizaţi în continuare să vină în Germania. În prezent însă, principalul focar european de coronavirus în varianta sud-africană este considerat însă Tirolul, care a fost carantinat de miercuri de guvernul de la Viena. „Nu vrem să experimentăm un al doilea Ischgl”, a subliniat joi şeful guvernului din landul german învecinat Bavaria, Markus Soeder, făcând referire la staţiunea de schi din Austria considerată un focar-cheie al răspândirii noului coronavirus în Europa, acum un an.
Tirolul este privit cu suspiciune ca urmare a afluxului de schiori din străinătate pe pârtiile sale, care au rămas deschise, în pofida izolării, deşi teoretic rezervate localnicilor. La începutul acestei săptămâni, în Austria s-au redeschis magazinele, muzeele şi şcolile, după câteva săptămâni de restricţii, deşi numărul contaminărilor zilnice raportate rămâne ridicat - circa o mie.
De altă parte, Germania a decis marți, prelungirea măsurilor de lockdown parţial până pe 7 martie, doar şcolile urmând să fie redeschise mai devreme în mai multe regiuni, probabil pe 22 februarie.
De peste ocean, o informație publicată de The New York Times (NYT) face referire la faptul că fostul președinte american, Donald Trump ar fi fost mult mai bolnav de Covid-19 decât s-a recunoscut în public, după ce acesta și soția sa, Melania Trump au fost testați pozitiv cu coronavirus în octombrie, la numai câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale. „Contrar comunicărilor oficiale, miliardarul ar fi prezentat un nivel de oxigen extrem de scăzut în sânge, dar şi probleme pulmonare, din cauza unei pneumonii. Fostul preşedinte, care se afla atunci în campanie în vederea realegerii sale, ar fi fost pe punctul de a fi plasat sub respitaţie artificială pe când era spitalizat la Spitalul Militar Walter Reed din Washington. Nivelul saturaţiei cu oxigen al lui Donald Trump ar fi scăzut la 80% la momentul spitalizării acestuia. Boala este considerată gravă atunci când nivelul de oxigen în sânge scade la 90”, scrie NYT”, dezvăluie The New York Times (NYT), care citează patru surse.
