„UE și Merkel sunt de vină pentru faptul că Vladimir Putin ucide femei și copii în Ucraina”



Războiul dintre Rusia și Ucraina țăne cu sufletu la gură întreaga omenire. Monstruozitățile care se petrec pe teritoriul ucrainean par ireale într-o Europă modernă, a secolului XXI. Totuși, planeta privește neputincioasă la atacurile nemiloase ale Rusiei asupra Ucraine cu care toată lumea rezonează. Atacul neasșteptat al Moscovei asupra Kievului, lansat în data de 24 februarie a fost imediat condamnat de planetă însă, după 26 de zile de război continuu, președintele rus, Vladimir Putin, și-a atras numeroase critici și ură.

În Polonia, țară vecină a Ucrainei bombardate, Ministrul Justiției, Zbigniew Ziobro, acuză Uniunea Europeană şi pe fostul cancelar german Angela Merkel că „au construit” puterea preşedintelui rus Vladimir Putin.

„Merkel este personal responsabilă în “crearea monstrului care astăzi ucide femei şi copii în Ucraina. Atunci când Putin practica terorismul de stat, (Merkel şi Putin) construiau împreună gazoductul Nord Stream, suspendat în prezent, prin care urma să se furnizeze gaz din Rusia în Germania, ocolind Ucraina, şi pe care Varşovia l-a calificat în trecut drept nefast. În ceea ce priveşte actualul guvern german, şi poziţia cancelarului Olaf Scholz lasă mult de dorit. Uniunea Europeană a construit puterea preşedintelui rus care, se teme de NATO, în interiorul căreia există obligaţii militare reale, deoarece este un bandit, iar un bandit se teme întotdeauna de cel mai puternic. Absenţa unei decizii a Bruxellesului de a debloca fondurile de relansare economică destinate Poloniei îl ajută pe Putin.

Preşedintele rus se joacă cu Uniunea Europeană fără să fie pedepsit. UE a contribuit în mare măsură la consolidarea poziţiei de putere a liderului de la Kremlin cu chestiunea ruşinoas a blocării fondurilor, ceea ce reprezintă un triumf pentru Putin. Acum, poate că interesul pentru securitate şi problema refugiaţilor vor impulsiona temporar Bruxellesul să-şi schimbe politicapreşedintele rus se joacă cu Uniunea Europeană fără să fie pedepsit. UE a contribuit în mare măsură la consolidarea poziţiei de putere a liderului de la Kremlin cu chestiunea ruşinoasă a blocării fondurilor, ceea ce reprezintă un triumf pentru Putin. Acum, poate că interesul pentru securitate şi problema refugiaţilor vor impulsiona temporar Bruxellesul să-şi schimbe politica”, a declarat Ziobro într-un interviu publicat, luni, de săptămânalul polonez de dreapta Do Rzeczy.

Potrivit EFE, Comisia Europeană menţine blocate fondurile de relansare economică pentru Polonia - în total 36 de miliarde de euro - până când această ţară va întreprinde mai multe reforme care să garanteze independenţa sistemului său judiciar.

De altă parte, Uniunea Europeană depune eforturi considerabile pentru a pune presiune pe liderul de la Kremlin ca să oprească războiul. După o serie de sancțiuni dure impuse Moscovei, UE a hotărât să își sporească ajutorul financiar și livrările de arme către Ucraina. „Vom spori mijloacele financiare destinate achiziţiei de produse militare la un miliard de euro, pentru a arăta clar deplină solidaritate de partea Ucrainei.

Germania se va asigura de asemenea că vânzările de arme ale producătorilor germani vor fi efectuate cât mai repede posibil. Ucraina are nevoie de arme. Este vorba despre viaţă şi moarte, suntem în mijlocul unui război şi prin urmare este nevoie de mare atenţie când vorbim despre ce arme vor fi livrate şi unde.

Totuşi, NATO trebuie să prevină extinderea războiului către alte ţări. Avem o responsabilitate faţă de ucraineni, dar avem o responsabilitate şi faţă de cei 450 de milioane de europeni şi faţă de aceia care sunt membri NATO”, a afirmat șefa diplomeției germane, Annalena Baerbock.

Între timp, Berlinul va găzdui pe 5 aprilie o conferinţă a donatorilor pentru a ajuta Republica Moldova să facă faţă valului de refugiaţi ucraineni, conferinţă ce va fi coprezidată de Franţa şi România. „Este vorba despre sprijinirea (Republicii) Moldova, care este cea mai fragilă ţară aflată în această situaţie”, a explicat Annalena Baerbock, estimând că în săptămânile următoare numărul refugiaţilor ucraineni va ajunge la 8-10 milioane de persoane.

Conform organizaţiilor umanitare, peste 3,5 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie, alţi circa 6,5 milioane fiind strămutaţi în interiorul Ucrainei, iar mulţi dintre ei sunt copii.

Participant ca invitat la reuniunea miniştrilor europeni de externe, şeful diplomaţiei din Republica Moldova, Nicu Popescu, a cerut sprijin din partea UE pentru gestionarea valului de refugiaţi. „Astăzi, avem (în Republica Moldova) circa 300.000 de refugiaţi ucraineni, care au un mare impact economic şi umanitar asupra ţării”, a subliniat Nicu Popescu.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive