“Transmiterea de coronavirus ar putea deveni sezonieră”


După mai bine de un an de zile de când omenirea se confruntă cu noul coronavirus, oamenii de știință au reușit să adune extrem de multe informații despre cum se comportă Covid-19 și care sunt efectele sale, însă specialiștii recunosc că sunt departe de a concluziona această pandemia și consecințele ei. Totuși, potrivit ONU, există suficiente informații care ii determina pe experți să considere că transmiterea de coronavirus ar putea deveni sezonieră. Cu toate acestea, în prezent, există puține date pentru a sugera vremea și calitatea aerului drept factori pentru a adopta măsurile de combatere a pandemiei. Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), o agenţie specializată a ONU, a înfiinţat o echipă specială, care reuneşte 16 specialişti, însărcinată cu studierea influenţei factorilor meteorologici şi a calităţii aerului asupra pandemiei. Conform primului raport emis, se estimează că potrivit caracterului sezonier al bolilor virale respiratorii - în special vârful sezonului rece pentru gripă şi coronavirusurile care provoacă răceli în climatele temperate - Covid-19 ar fi o boală sezonieră dacă va persista câţiva ani. “Studiile de modelare a proceselor au arătat că transmiterea coronavirusului ar putea deveni sezonieră în timp, ceea ce sugerează că este posibil să se ia în calcul factori meteorologici şi de calitate a aerului pentru a monitoriza şi prevedea boala în viitor. Totuși, este încă prea devreme pentru a lua în considerare aceşti factori, iar OMM constată că dinamica transmiterii Covid-19 anul trecut pare să fi fost influenţată în principal de intervenţiile guvernamentale, mai degrabă decât de factorii meteorologici”.

Conform Ben Zaitchik, copreşedinte al echipei speciale şi membru al Departamentului pentru ştiinţele Pământului şi Planetelor de la Universitatea Johns Hopkins, Baltimore, “în acest moment, datele disponibile nu susţin utilizarea factorilor meteorologici şi a calităţii aerului pentru a permite guvernelor să relaxeze măsurile pe care le iau pentru a reduce transmisiile. În primul an al pandemiei, am observat valuri de contaminare în anotimpurile calde şi în regiunile calde. Nu există dovezi că acest lucru nu s-ar putea întâmpla din nou”.

De altă parte, în timp ce studiile de laborator au găsit unele dovezi conform cărora virusul supravieţuieşte mai mult în mediu rece, cu umiditate redusă şi unde există radiaţii ultraviolete slabe, acestea nu au indicat dacă factorii meteorologici au o influenţă semnificativă asupra ratelor de transmisie în condiţii reale.

Pentru a se asigura că oamenii sunt în siguranță și noul coronavirus nu se va răspândi și mai mult, autoritățile au fost nevoite să impună mai multe lockdownuri de la începutul pandemiei și până în prezent. Totuși, potrivit unei analize efectuate Conferinţa ONU pentru comerţ şi dezvoltare (UNCTAD), pagubele făcute de aceste carantine au lăsat o gaură de 10 mii de miliarde de dolari în economia globală. Conform specialiștilor de la UNCTAD, chiar dacă economia globală ar crește cu 4,7% în 2021, va înregistra totuşi un minus de 10 mii de miliarde de dolari, aproximativ de două ori PIB-ul Japoniei, comparativ cu situaţia în care pandemia nu ar fi avut loc. Numai anul trecut, economia globală a fost marcată de cea mai drastică scădere anuală de la introducerea statisticilor privind activitatea economică agregată, la începutul anilor 1940.

UNCTAD avertizează că, în timp ce economiile dezvoltate au lansat ample planuri de redresare, cum este pachetul de stimulare a economiei al SUA, în valoare de 1,9 mii de miliarde de dolari, iar China a revenit la creştere la finele anului trecut, oamenii din ţările mai mici şi mai sărace continuă să se lupte cu dificultăţile. „Ţările în curs de dezvoltare duc greul recesiunii din cauza spaţiului fiscal limitat, a constrângerilor tot mai mari ale balanţei de plăţi şi a lipsei sprijinului internaţional adecvat, ceea ce a dus la unele din cele mai mari scăderi de venit individual raportat la PIB. Chiar şi o mică scădere a activităţii economice poate fi devastatoare”, a notat UNCTAD, evocând consecinţe ale restricţiilor antipandemie “previzibil severe” în economii în curs de dezvoltare ca Filipine sau Malaezia. Pe de altă parte, UNCTAD şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică globală pe 2021 faţă de estimarea anterioară de 4,3%, având în vedere o posibilă redresare mai puternică în Statele Unite. Conform Protv, “în ianuarie, Banca Mondială a estimat că economia globală ar putea creşte cu 4% în anul în curs, în timp ce Fondul Monetar Internaţional a optat pentru o viziune mai optimistă, de 5,5%”.

Tags

Featured Posts