Talibanii le cer femeilor afgane să rămână în case



După ce au preluat puterea peste Afganistan în data de 15 august, talibanii par să recunoască că întoarcerea lor la conducerea din capitala Kabul vine cu un pachet de consecințe care nu sunt chiar pe placul tuturor. Dacă inițial au susținut că nu este vorba de o răzbunare și că preluarea puterii va aduce pace și siguranță pe teritoriul acestei țări a Orientului Mijlociu, recent, insurgenții au recunoscut că Afganistanul necesită o revoluție iar aceasta are nu poate fi lipsită de efecte.

În timp ce mai multe țări depun eforturi intense pentru a-i elibera pe foștii colaboratori afgani, femeile rămân în continuare un grup sigur de victime care are de suferit pe urma acestei schimbări. Conștiente de privarea drepturilor acestora, autoritățile internaționale pun presiune pe talibani să înceteze orice comportament nedrept față de ele însă talibanii admit că forțele lor de securitate nu știu cum să se comporte cu sexul frumos. Astfel, potrivit unui purtător de cuvânt al talibanilor, femeile care muncesc în Afganistan trebuie să rămână acasă până când vor exista sisteme adecvate pentru a le asigura siguranța. „Este o procedură temporară. Orice restricții vor fi de scurtă durată. Forțele noastre de securitate nu știu cum să se comporte cu femeile (...) Până să avem securitatea deplină ... cerem femeilor să rămână acasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.

Nu este pentru prima dată când talibanii sunt la putere în Agfanistan sau când aceștia introduc o serie de discipline radicale cetățenilor, în mod special, femeilor. Pe când conduceau Afganistanul, înainte de 2001, talibanii au aplicat o versiune strictă a legii islamice. Astăzi, până și ONU a evidențiat rapoarte credibile privind abuzurile comise de talibani, în special restricțiile impuse femeilor. Potrivit Înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, „drepturile femeilor sunt o linie roșie fundamentală”. În replică, talibanii ignoră aceste avertizări internaționale și se concentrează pe evacuările care au loc în masă, pe aeroportul din Kabul.

Dacă inițial, nu s-au împotrivit acestor acțiuni susținute de Statele Unite ale Americii și multe alte state care lucrează contra-cronometru să își elibereze foștii angajați, insurgenții au transmis în cursul zilei de ieri că „afganii nu ar trebui să încerce să meargă la aeroport”.

„SUA ar trebui să înceteze să îi încurajeze să plece, deoarece Afganistanul are nevoie de talentele lor”, a precizat Zabihullah Mujahid, în cadrul unei conferințe. După această declarație, Marea Britanie, Franța și Gemania au solicitat prelungirea termenului limită stabilit de Statele Unite pentru data de 31 august, în ideea de a părăsi Afganistanul. Cu toate acestea, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a recunoscut că este puțin probabil ca președintele american, Joe Biden să prelungească termenul.

În timp ce trupele americane care controlează aeroportul din Kabul, au reușit să evacueze până acum 58.700 de persoane, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a reafirmat poziția talibanilor conform căreia operațiunea ar trebui să se încheie până la 31 august. Potrivit UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, înainte ca talibanii să reia controlul în Afganistan, mai mult de 550.000 de persoane au fost forțate să își părăsească casele anul acesta din cauza luptelor.

Talibanii și comportamentul lor abuziv nu sunt văzuți cu ochi buni de comunitatea internațională. În acest sens, Banca Mondială a anunțat ieri că a suspendat ajutorul acordat Afganistanului, explorând în același timp modalități de a rămâne angajați pentru a sprijini în continuare poporul afgan. „Am suspendat plățile pentru operațiunile noastre în Afganistan, monitorizăm și evaluăm îndeaproape situația. Suntem profund îngrijorați de situația din Afganistan și de impactul acesteia asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării, în special pentru femei”, a transmis o purtătoare de cuvânt a instituției internaționale cu sediul la Washington, fără a preciza însă care era suma plăților ce urmau să fie făcute dacă talibanii nu ar fi preluat puterea la Kabul.

Potrivit Agerpres, „până pe 15 august, Banca Mondială finanţa în Afganistan aproximativ 20 de proiecte de dezvoltare. Din 2002, a furnizat 5,3 miliarde de dolari, în special sub formă de subvenţii. Pe 18 august, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat suspendarea ajutorului acordat Afganistanului din cauza incertitudinii legate de statutul conducerii de la Kabul după preluarea puterii de către talibani. În prezent, există o lipsă de claritate în cadrul comunităţii internaţionale cu privire la recunoaşterea unui guvern în Afganistan, din cauza căreia ţara nu poate accesa DST (drepturi speciale de tragere) sau alte resurse ale FMI”.

FMI urma să acorde Afganistanului o ultimă tranşă, în valoare de aproximativ 105,6 milioane de dolari, ca parte a unui program aprobat pe 6 noiembrie 2020, în valoare totală de 370 de milioane de dolari.

Featured Posts