Rușii fură grânele din Ucraina și le duce în Crimeea, Egipt și Libia



Războiul cu Rusia a adus pagube inestimabile Ucrainei. În cele peste 80 de zile de la lansarea invaziei ruse pe teritoriile ucrainene, Ucraina este un morman de ruine, milioane de oameni sunt refugiați, zeci de mii și-au pierdut viața, iar pentru cei care au rămas încă în țară, nu există speranța zilei de mâine.

Concomitent cu infinitele pierderi suferite de ucraineni, se numără și iminența unei crize alimentare care amenință Europa. Astfel, cu porturile blocate și tot mai multe silozuri bombardate, Ucraina și-a redus dramatic capacitatea de a exporta cereale. Mai mult, Guvernul de la Kiev vorbește de terorism alimentar, după ce rușii ar fi furat 400.000 de tone de cereale de la ferme ucrainene din teritoriile ocupate. Imaginile obținute de CNN arată camioane rusești ducând grânele în Crimeea.

„Nu e o lovitură doar pentru Ucraina. Fără exporturile noastre de cereale, zeci de țări din diferite regiuni riscă penurii alimentare”, a declarat Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

„Vasul rusesc Matros Pozynich este doar unul dintre cele implicate în valorificarea grânelor furate. A pornit din Sevastopol pe 29 aprilie, a trecut Bosforul către portul egiptean Alexandria, unde însă i s-a refuzat accesul. La fel și în Beirut. Abia portul sirian Latakia l-a primit pe 8 mai”, informează Protv.

„Pentru Rusia, furtul cerealelor Ucrainei în vreme de război s-ar putea dovedi profitabilă. Prețul grâului a crescut cu peste 60% de la începutul anului, mai ales după 24 februarie. În prezent, tona de grâu se tranzacționează cu 400 de dolari pe piețele mondiale”, explică Isa Soares, corespondent CNN.

De altă parte, nici Rusia nu scapă de atmosfera tensionată și teama de război. Sunetele războiului au devenit mai puternice în Belgorod, un oraș rusesc aflat în apropierea graniței cu Ucraina. „Duminică, am fost treziți din nou de explozii. Nu știi niciodată dacă trag ai noștri sau ai lor. Când a început conflictul, am auzit erau lansate rachete către Ucraina. Dar acum suntem loviți și noi. Este un sunet diferit”, a declarat Vladimir, un comerciant care, la fel ca și ceilalți localnici au asistat la mobilizarea militară a Rusiei la începutul anului, când mii de soldați au fost trimiși în apropiere de Belgorod înainte ca Putin să ordone invadarea Ucrainei, la sfârșitul lunii februarie.

Până în prezent, Kievul nu și-a asumat în mod direct responsabilitatea pentru aceste atacuri, dar a descris incidentele drept „karma” și răzbunare pentru Rusia, la aproape trei luni de la începutul războiului. Potrivit experților militari, Ucraina nu intenționează să împingă războiul pe teritoriul rusesc, însă progresele Kievului au fost întâmpinate cu neliniște în Belgorod și în toată Rusia.

„Vorbim mult despre ceea ce se întâmplă, desigur. Atmosfera din oraș este oarecum tensionată. Viața merge înainte, dar uneori este imposibil să ignori ce se întâmplă, ca atunci când orașul a fos acoperit de un fum gros”, mărturisește Anna, o profesoară din Belgorod, făcând referire la atacul asupra depozitului de combustibil.

Între timp, discuțiile de aderare a Suediei și Finlandei la NATO sunt tot mai dese din moment ce Ankara se opune. Miercuri, Turcia a blocat în Consiliul Nord-Atlantic startul negocierilor de aderare. Totuși, șeful diplomației turce sugerează o deblocare.

„Cu privire la avioanele F16, scrisoarea primită de Departamentul de Stat din partea Congresului este importantă. Scrisoarea subliniază că livrarea avioanelor F16 nu e vitală doar pentru Turcia, ci și pentru NATO. În prezent, discuțiile la nivel militar sunt foarte încurajatoare. Desigur, trebuie definitivat și în Congres”, a transmis Mevlut Cavusoglu, ministrul Afacerilor Externe din Turcia.

Mai nou, și preşedintele croat Zoran Milanovic a declarat că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei, până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina.

Totuși, potrivit președintelui american, Joe Biden, negocierile de aderare a celor două țări scandinave vor decurge bine și crede că în final, nimeni nu se va opune.

„Din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial s-a format NATO. În cele șapte decenii care au urmat, NATO s-a dovedit o alianță indispensabilă, dedicată unei Europe întregi, libere și în pace. Dar în ultimii ani au început să apară îndoielile. Mai era NATO relevantă? Mai era eficientă? Mai era nevoie de ea în lumea secolului 21? Astăzi, nu există nicio îndoială că NATO este relevantă, că este eficientă și că este nevoie de ea acum mai mult ca niciodată. Finlanda şi Suedia îndeplinesc toate criteriilepentru a adera la NATO . Voi cere Congresului american să aprobe cât mai rapid posibil candidaturile lor”, a transmis Joe Biden, liderul de la Casa Albă.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive