OMS dă asigurări că vaccinul AstraZeneca este eficient și în cazul persoanelor peste 65 de ani
Debutul celui de-ai treilea cel mai așteptat vaccin împotriva noului coronavirus nu a fost unul conform așteptărilor. Eficiența sa de 70% rezultată în urma testelor clinice a ridicat foarte multe suspiciuni cu privire la puterea de luptă a acestui ser. Ulterior, specialiștii au lăsat de înțeles că acest vaccin nu este recomandat persoanelor de peste 65 de ani, el fiind adresat mai degrabă, celor cu vârsta cuprinsă între 16 și 64 de ani. Din acest motiv, multe țări au decis să nu mizeze pe acest vaccin fapt care îngreunează lupta cu pandemia la nivel mondial.
Îngrijorat de această situație, Comitetul de experți pentru vaccinuri al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a decis să investigheze în detaliu această problemă, ajungând la concluzia că vaccinul produs de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford poate fi administrat și persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. „Persoanele de peste 65 de ani ar trebui să primească vaccinul”, a declarat președintele grupului de experți, Alejandro Cravioto, într-o conferință de presă. „Acest studiu a fost conceput pentru a evalua eficacitatea (vaccinului) împotriva tuturor formelor de gravitate ale bolii, însă dimensiunea redusă a eşantionului nu a permis evaluarea specifică a eficacităţii vaccinului împotriva formelor grave de corovirus. Ţinând cont de aceasta, OMS recomandă în prezent utilizarea vaccinului AZD1222 (...) chiar dacă într-o ţară sunt prezente variante (ale coronavirusului)”, afirmă grupul de experţi OMS.
Mai mult, Grupul strategic consultativ al experţilor OMS privind vaccinarea (SAGE) recomandă de asemenea folosirea vaccinului dezvoltat de AstraZeneca în ţări în care sunt prezente şi variante ale coronavirusului. Această decizie contravine rezultatului unui studiu susținut de Africa de Sud, conform căreia există o posibilă eficiență limitată a acestui vaccin împotriva variantei sud-africane.
În ciuda faptului că are o eficiență de 20% mai slabă decât celelalte vaccinuri rivale (dezvoltate de Pfizer/BioNTech și Moderna, ambele cu o eficiență de peste 90%), serul produs de AstraZeneca folosește o tehnologie mai tradițională, ceea ce îl face mai puțin costisitor, mai ușor de stocat și deci mai adaptat campaniilor de vacinare în masă. „Este unul dintre acele vaccinuri care pot fi depozitate în frigidere obişnuite şi, prin urmare, este foarte util”, a declarat pentru mass-media Soumya Swaminathan, responsabil ştiinţific al OMS.
Între timp, Uniunea Europeană a confirmat astăzi faptul că bilanțul deceselor cauzate de noul coronavirus a depășit jumătate de milion. Campaniile de vaccinare din cele 27 de state membre încearcă să limiteze cu eforturi supreme, răspândirea celor trei tulpini detectate (britanică, braziliană și sud-africană). Totuși, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, recunoaște că există multe greșeli în strategia de vaccinare. „Am subestimat dificultatea legată de producția vaccinurilor. Într-un fel, știința a surclasat industria. Adevărul este că, în lupta împotriva virusului, încă nu suntem unde ar trebui să fim, pentru că am autorizat tărziu vaccinurile. De asemenea, am fost prea optimiști în legătură cu producția serului și, poate, prea încrezători că dozele contractate vor fi livrate la timp. Producția de vaccinuri trebuie să țină pasul cu știința.”
O veste îngrijorătoare vine însă din Franța, acolo unde Le Monde a publicat astăzi un articol conform căruia noul coronavirus ar fi circulat în această țară încă din luna noiembrie a anului 2019. Astfel, știindu-se că primul caz de infectare cu această boală a debutat la finalul lui decembrie într-un oraș din China, ipoteza unui studiu efectuat de cercetători francezi pun în dificultate procesul de înțelegere de unde a apărut coronavirusul.
Potrivit unor medici de la Spitalul Albert-Schweitzer din Colmar, în Haut-Rhin, care au reanalizat, în mai, sute de scanere toracice ale unor pacienţi internaţi în instituţia lor, începând din octombrie 2019, cu pneumonii grave, aceștia au fost intrigaţi de mai multe cazuri clinice care au precedat epidemia Covid-19. Stupoarea s-a produs când s-a descoperit că unul dintre aceşti bolnavi, spitalizat la 16 noiembrie, prezenta leziuni asemănătoare celor cauzate de Covid-19.
„Am început să analizăm eşantioane recoltate în ianuarie şi februarie şi am găsit mult mai multe (rezultate) pozitive faţă de ceea ce ne aşteptam. Am încercat, astfel, să vedem dacă găsim din toamnă”, declară epidemiologul Marie Zins de la Inserm, Universitatea din Paris, principala investigatoare a cohortei „Constances”. „Aceste rezultate sugerează că, încă din noiembrie şi decembrie, nivelul contaminării în Franţa era deja de un caz la 1.000. Aceste rezultate nu arată o suprareprezentare a bolii în anumite regiuni. Pare să găsim cazuri în mod sporadic, în întreaga ţară”, a completat profesorul Fabrice Carrat.
