NATO trimite 1.000 de soldați în România pentru a apăra Ucraina de un posibil atac al Rusiei


În ciuda faptului că Rusia i-a cerut lui NATO să nu se mai exindă la granița sa de vest, amenințând astfel libertatea de mișcare a armatei ruse în caz de război, americanii pun paie pe foc și în cursul zilei de astăzi, au anunțat public că Pentagonul va trimite trupe în Europa de Est, inclusiv în România. Mai precis, aproximativ 3.000 de soldați americani suplimentari vor fi dislocați pe măsură ce temerile cu privire la o invazie rusă a Ucrainei se intensifică. Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, aproximativ 2.000 de militari staționați în SUA vor fi dislocați în Germania și Polonia în această săptămână, iar 1.000 de militari staționați în Germania se vor îndrepta către România.

Această decizie susținută de președintele american, Joe Biden a fost salutată de către președintele Klaus Iohannis, considerând că statele NATO trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru a apăra Ucraina de amenințările ruse.

„Acesta este un semnal puternic al angajamentului american şi vine pe lângă alte contribuţii recente americane la securitatea noastră comună - inclusiv 8.500 de militari pentru Forţa de răspuns a NATO şi grupul de luptă al portavionului USS Harry S. Truman sub comandă NATO în Mediterana. Desfăşurările noastre sunt defensive şi proporţionale şi trimit un mesaj clar că NATO va face orice este necesar pentru a-şi proteja şi apăra aliaţii”, a declarat Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De altă parte, Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a afirmat, miercuri, că România poate conta pe Franţa, ţara sa fiind “mândră” că este alături de români în contextul actualelor provocări de securitate. „În contextul provocărilor tot mai numeroase din Europa şi de la frontierele sale, suntem fericiţi că putem conta pe un partener atât de încredere precum România. Printre aceste provocări cărora trebuie să le facă faţă UE, dar şi NATO sunt, bineînţeles, tensiunile provocate de Rusia, în vecinătatea estică a Uniunii. Prioritatea noastră pe termen scurt este dezescaladarea tensiunilor. Suntem mândri că suntem alături de dumneavoastră în contextul degradării mediului nostru de securitate la frontierele dumneavoastră, care sunt şi frontierele noastre, frontierele Uniunii”, a precizat a şeful diplomaţiei de la Paris.

În România, reacțiile au fost unele de mândrie că țara noastră poate ajuta NATO în conflictul cu Rusia.

„Despre această măsură am discutat cu omologul meu american, Lloyd J. Austin III, în cadrul convorbirii telefonice de la sfârșitul săptămânii trecute. Am subliniat, atunci, necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securității aliaților și de descurajare a acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre. Am reafirmat, totodată, necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare și echilibrate în cadrul Prezenței Înaintate pe întregul flanc estic al Alianței și la Marea Neagră. Mă bucur că facem astăzi un pas atât de important în această direcție. Decizia anunțată astăzi, prin care un batalion de vehicule blindate Stryker, cu aproximativ 1000 de militari americani, se vor alătura efectivelor SUA deja prezente în România, reprezintă o măsură defensivă în sprijinul securității și apărării României, care va contribui, în același timp la întărirea Posturii aliate de apărare și descurajare a oricăror agresiuni pe întreg flancul estic.

Redislocarea acestui batalion american reprezintă o dovadă a nivelului ridicat de cooperare în domeniul securității si apărării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și un mesaj puternic de solidaritate între aliați. Rămânem în strânsă coordonare la nivel NATO, pentru găsirea celor mai potrivite opțiuni de întărire a capacității noastre colective de apărare. Reafirm, cu acest prilej, aprecierea noastră pentru contribuția Franței, care, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, și-a exprimat interesul pentru dislocarea unor efective în România, sub comandă aliată. Suntem deja în discuții la nivel de experți cu partea franceză în vederea materializării acestei inițiative, încă o dovadă a solidarității aliate și a relevanței parteneriatului strategic dintre Romania și Franța”, a transmis Vasile Dîncu, ministrul român al Apărării.

De altă parte, Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, consideră că cererea Rusiei de retragere a scutului de la Deveselu nu are niciun fundament, România fiind independentă în privinţa stabilirii strategiei de apărare a ţării.

„În ceea ce priveşte strategia de apărare a României, este independentă. Nu cred că este normal ca o altă ţară să-şi dea cu părerea despre ce face România şi cum se apără România, mai ales că este vorba de investiţii pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii României. Aici este treaba noastră, nu cred că este treaba altcuiva cum ne investim banii şi cum ne facem strategia de apărare. Au fost invitaţii din partea NATO să viziteze toate bazele de când lumea. Niciodată nu s-a dat curs acestei invitaţii. Doar pe noi ne interesează cum ne facem această strategie. Nu e treaba nimănui cum îşi face România apărarea şi în ce asociaţii, tratate sau unde vrea să fie membră”, a spus Cîţu, miercuri, la Senat.

Dacă SUA și NATO se bucură de pasul pe care l-au decis astăzi în ceea ce privește trimiterea de trupe în Europa de Est, Rusia nu a văzut cu ochi buni această mutare. Viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko, citat de agenţia Interfax, a vorbit despre o măsură nejustificată, distructivă, care creşte tensiunile militare şi reduce marja pentru decizii politice.


Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive