NATO: „Belarus – un aliat al Rusiei, ar putea să intervină în război, atacând Ucraina”

În ciuda zvonurilor legate de posibilitatea crescută ca Ucraina și Rusia să încheie un acord de pace, armata rusă continuă să bombardeze fără milă obiective dar și civili ucraineni. Mai mult, potrivit unui oficial de rang înalt al NATO, Belarus – un aliat al Rusiei, ar putea să intervină în război, atacând Ucraina.

„Războiul din Ucraina este pe punctul de a intra într-un impas, forțele ucrainene împiedicând Rusia să facă progrese, însă președintele rus, Vladimir Putin, nu arată că intenționează să dea înapoi. NATO este îngrijorată de faptul că trupele din Belarus se pot alătura luptei pe care rușii o duc în Ucraina. Guvernul din Belarus pregătește motivul pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei și desfășurarea iminentă a armelor nucleare rusești în Belarus. Belarus se pregătește să poziționeze arme nucleare pe teritoriul său. Nu vă spun că vor pune arme nucleare acolo mâine. Ceea ce vreau să spun este că au luat măsuri politice pentru a putea primi acum arme nucleare dacă se ia o astfel de decizie”, a declarat reprezentantul NATO, care a vorbit sub protecția anonimatului.

Această informație contravine veștilor pline de speranță potrivit cărora tratativele de pace între delegația rusă și cea ucraineană par să intre pe un făgaș optimist. Conform premierul israelian, care continuă eforturile de mediere, este însă, cale lungă până la un eventual acord de încetare a focului în Ucraina.

„Dar Rusia nu este serioasă în privința negocierilor de pace”, spune consilierul președintelui uceainean, Volodimir Zelenski, care este și șeful delegației ucrainene.

În plus, Președintele ucrainean transmite că este gata pentru o întâlnire cu președintele Rusiei însă, Kremlinul refuză o întrevedere Putin-Zelenski. „Premierul israelian (Naftali) Bennett încearcă să găsească o cale de negociere cu Rusia. Îi suntem recunoscători pentru asta și pentru fiecare efort făcut pentru începerea unor convorbiri cu Rusia, mai devreme sau mai târziu. Ar putea avea loc chiar la Ierusalim”, a transmis liderul de la Kiev. De altă parte, premierul israelian Naftali Bennett, care își continuă misiunea de mediere, a declarat că Moscova ar fi renunțat la solicitarea de înlăturare a președintelui Zelenski, nici nu mai urmărește demilitarizarea completă a Ucrainei, dar mai e cale lungă până se va ajunge la o mediere în pozițiile celor două părți.

Progresele de pace despre care se tot zvonește sunt infirmate și de Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Într-o declarație recentă, acesta a transmis: „gradul de progres la aceste negocieri nu este, probabil, atât de ridicat pe cât ni l-am dori noi. Partea rusă demonstrează că este mai pregătită pentru a ajunge mai repede la un rezultat util, decât sunt negociatorii părții ucrainene. Țările care au influență asupra Kievului ar trebui să-și folosească această influență pentru a face partea ucraineană mai constructivă în negocierile de pace”.

De la Kiev, Zelenski, a cerut din nou, sancțiuni și mai dure împotriva Rusiei, dar de teamă că Rusia, ar putea opri exportul de gaze în Europa, unele țări europene, ezită să ia decizii radicale. „Închideți-vă porturile pentru ei, nu importați mărfurile lor. Spuneți nu resurselor energetice de la Rusia. Faceți tot ce este posibil ca Rusia să părăsească pământul ucrainean”, a spus Zelensky, într-un apel adresat țărilor europene, cu Germania în frunte, care susțin o pauză pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul îngrijorării în privința scumpirii energiei, dar și de teamă că Rusia ar putea opri exporturile de gaze în Europa.

Cu ocazia acestui război, și liderii europeni sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să oprească dependența de gazul rusesc însă opțiunile de schimb nu sunt prea multe. „Trebuie să ne asigurăm (că vom reduce) această dependență energetică și că există garanții absolute că vom avea suficiente gaze naturale și petrol în sistemele noastre. Este de importanță crucială pentru Olanda, Germania, Franța, dar și pentru țările din Europa de est. Suntem de acord că trebuie să atingem aceste obiective cât mai curând posibil, dar nu se poate întâmpla mâine”, a transmis Mark Rutte, premierul Olandei.

În opinia Vicepremierului rus, Alexander Novak, este imposibil ca Europa să refuze deocamdată petrolul și gazul rusesc, avertizând că prețul petrolului ar putea ajunge la 300 de dolari pe baril dacă țițeiul rusesc va fi interzis în Occident.

Neiertători cu cei care contestă războiul lansat împotriva Ucrainei, Rusia continuă să îi aresteze pe cei care protestează cu privire la decizia președintelui rus, Vladimir Putin. Un exemplu recent îl reprezintă arestarea la domiciliu a unui general în funcție înaltă în cadrul serviciului de securitate a Rusiei (FSB) din cauza luptelor interioare dintre ruși, dar și ca urmare a nemulțumirilor lui Putin față de rezultatele invaziei. Potrivit The Wall Street Journal, este vorba despre generalul rus Serghei Beseda, responsabil de operațiunea FSB în Ucraina. Faptul că războiul continuă de aproape o lună și nu s-a finalizat în doar două zile, așa cum a preconizat dar și că cinci generali ruși și-au pierdut deja viața, Putin trebuie să fie extrem de frustrat.

Însă istoricul rus Stephen Kotkin a spus într-un interviu recent pentru New Yorker că Putin primește doar informațiile pe care ”vrea să le audă. În orice caz, el crede că este superior și mai inteligent. Aceasta este problema despotismului. De aceea despotismul, sau chiar autoritarismul, este atotputernic și fragil în același timp.