Jens Stoltenberg: „Nu vom trimite trupe NATO la sol și în aer la cererea Ucrainei”


În timp ce Rusia atacă Ucraina de mai bine de o lună de zile, ștergând de pe fața pământului orașe în care ucrainenii obișnuiau să ducă o viață liniștită, președintele de la Kiev, Volodimir Zelenski, mărturisește că rezistența pe care a arătat-o poporul său i-a luat prin surprindere pe ruși însă bărbații din tabăra sa sunt vizibil obosiți și pentru a reuși să supraviețuiască tirurilor de foc, este nevoie de ajutor internațional.

Tocmai din acest motiv, joi, în cadrul unei întâlniri de urgență a liderilor NATO, desfășurată la Bruxelles, Zelenski a cerut printr-un mesaj video, ajutor suplimentar. După o discuție de câteva ore, liderii țărilor NATO au decis să ajute Ucraina în infernul cauzat de ruși.

În prezent, Alianța are la dispoziție 100.000 de soldați americani pe continentul Europa și 40.000 de trupe sub comanda directă NATO, în 30 de baze militare europene. 130 de avioane de luptă și 140 de nave de război apără spațiul aerian și maritim. Cu toate că este un volum impresionant de forțe, majoritatea nu sunt gata de luptă în mod permanent. Potrivit generalului Jörg Vollmer, șeful forțelor rapide ale NATO, este nevoie de arme, iar asta înseamnă mai multe resurse financiare.

„Pe de altă parte, chiar dacă 21 din cele 27 de state ale Uniunii Europene sunt membre NATO, blocul comunitar vrea ca forță sa de reacție rapidă de 5.000 de militari să devină operațională, dotată cu armament modern și cu posibilitatea de a se deplasa de urgență, oriunde pe continent”, explică jurnaliștii Protv.

De asemenea, premierul Boris Johnson a anunțat că Marea Britanie va livra Ucrainei încă 6.000 de rachete antitanc, dublându-și astfel livrările de arme după invazia rusă a țării. „Cred că realitatea este că Vladimir Putin a trecut de linia roşie a barbarismului. Şi cred că depinde de NATO, aliaţii trebuie să lucreze împreună pentru a stopa criza din Ucraina”, a declarat Boris Johnson.

În ceea ce privește cererea liderului de la Kiev pentru ca NATO să închidă spațiul aerian deasupra Ucrainei, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a declarat: „A declara o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei înseamnă că trebuie să atacăm masiv sistemele rusești de apărare aeriană, în Rusia, în Belarus și în Ucraina și, de asemenea, să fim pregătiți să doborâm avioanele rusești, drept urmare, riscul unui război între NATO și Rusia va fi foarte mare. Și asta va provoca mai mulți morți și mai multe perturbări”.

Pe altă parte, Volodimir Zelenski a aevertizat NATO că Putin nu se va mulțumi doar cu războiul împotriva Ucrainei și în curând, liderul de la Kremlin ar putea să facă ce a făcut Adolf Hitler în timpul celui De-al Doilea Război Mondial și anume, să atenteze și la alte națiuni.

„Ne simțim într-o zona gri, între Vest și Rusia. Dar ce facem noi e să protejam valorile comune. Ucrainenii sunt destoinici și inteligenți și deja apară de o lună valorile comune. Sunt sigur că înțelegeți că Rusia nu are de gând să se oprească la Ucraina. Rusia vrea să forțeze dincolo de Ucraina, în țările estice, sigur în țările baltice și Polonia”, a mărturisit Zelenski.

Părerea acestuia este susținută intens și de președintele Lituaniei, o țară foarte mică dar membră a Alianței.

„Din păcate, noi considerăm că ăsta e doar primul capitol din războiul lui Putin. Nimeni nu poate garanta că Putin se va opri la granițele noastre. De aceea, încercăm să atragem cât mai multă atenție, posibil ca să ne protejăm independența”, a declarat Gitanas Nausėda.

Un alt subiect intens discutat la Bruxelles a fost amenințarea unor atacuri cu arme chimice.

„Folosirea armelor chimice de către Rusia va schimba complet natura conflictului. Ar afecta nu doar poporul ucrainean, ci, posibil, și statele NATO din cauza pericolului de contaminare. Armata Ucraineană este mult mai bine comandată, echipată acum decât în 2014, iar sprijinul altor țări combinat cu curajul ucrainenilor le permite să țină piept armatei ruse. Am oferit armatei muniție și combustibil, aliații oferă mai multe feluri de sprijin Ucrainei, dar am spus clar că nu vom trimite trupe NATO la sol și în aer. Facem asta ca să ne asigurăm că acest conflict nu va evolua dincolo de Ucraina. A declara o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei ar trebui să atacăm sisteme antiaeriene rusești, riscul unui război NATO-Rusia ar fi foarte mare. În privința cheltuielilor naționale pentru aparate văd o urgență în rândul aliantilor. Trebuie să investim mai mult în apărarea noastră, cred că aliații vor fi de acord. Sunt încântat, apropo de Germania care va chelui 2% din PIB pentru apărare. Această investiție a Germaniei va face diferența la nivelul intregii alianțe. Cerem Chinei să se alăture poziției alianței și să nu ofere sprijin pentru invazia Rusiei”, a transmis Jens Stoltenberg, în timp ce ptemierul sloven, Janez Janša, a confirmat: „Vom considera un eventual atac rusesc cu arme chimice ori biologice drept atac asupra unei țări NATO”.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive