Israelul are un nou președinte și un nou premier


Extrem de controversat pentru modul său radical de a face politică în Israel, inculpat pentru corupție și trafic de influență, premierul Benjamin Netanyahu s-a temut întreaga săptămână pentru viitorul său în fruntea guvernului din Israel în condițiile în care liderul partidului israelian de extremă-dreapta Yamina, Naftali Bennett, şi-a anunţat duminică susţinerea în favoarea unui guvern al schimbării ⁣ în Israel, pentru a-l înlătura de la putere pe premierul Benjamin Netanyahu.

Anunțată în cadrul unui mesaj televizat, decizia lui Bennett, i-ar permite liderului opoziţiei, Yair Lapid, să formeze o alianţă în care să adune partide de dreapta, de stânga şi de centru, administrându-i astfel lui Netanyahu prima înfrângere electorală după anul 1999. De altă parte, Yair Lapid, şeful partidului centrist Yesh Atid, care a fost pe locul doi după partidul de dreapta Likud al lui Netanyahu la alegerile neconcludente din luna martie, a primit din partea preşedintelui Reuven Rivlin termen până miercuri, 2 iunie, să anunţe un nou guvern.

″Vom avea fie a cincea rundă de alegeri (anticipate), fie un guvern de uniune″, a mai spus Bennett în mesajul transmis duminică. Şansele lui Lapid de a forma guvernul depind în mare măsură de Bennett, mandatele deţinute în legislativ (Knesset) de formaţiunea acestuia fiind suficiente pentru a înclina balanţa în favoarea unei coaliţii. Conform unui posibil acord între cei doi, Bennett și Lapid ar putea ocupa succesiv postul de premier al Israelului.

La numai patru zile de la acest anunț, Benjamin Netanyahu a pierdut puterea de care se bucura de 12 ani, ocupând neîntrerupt funcția de prim ministru. În cursul zilei de astăzi, liderul opoziţiei, centristul Yair Lapid, a reuşit să formeze un nou guvern de coaliţie după ce a fost de acord cu ultimele condiţii puse de partidele aliate. În următorii doi ani, guvernul israelian va fi condus de Naftali Bennett, șeful partidului naționalist, urmând ca ulterior, puterea să fie preluată de Lapid.

Benjamin Netanyahu a sperat până în ultima clipă că reuşita remarcabilă a campaniei de vaccinare îi va salva postul.

Potrivit unor analiști politici există multe semne de întrebare cu privire la trăinicia acestei noi coaliții în condițiile în care ea include partide de stânga, de centru, dreapta anţionalistă și minoritatea arabă.

De altă parte, laburistul Isaac Herzog a fost ales miercuri preşedinte al statului Israel de către deputaţi, în plină criză politică şi cu numai câteva ore înainte de expirarea unui ultimatum pentru formarea unui guvern de coaliţie. Fost preşedinte al Agenţiei Evreieşti, organizaţie care se ocupă de imigraţia în Israel, Isaac Herzog (60 de ani) devine al 11-lea preşedinte al statului evreu şi îl va înlocui pe Reuven Rivlin în această funcţie pe 9 iulie.

Conform Protv, ″el a fost ales cu 87 voturi pentru, în timp ce contracandidata sa, Miriam Peretz, a obţinut 26 de voturi. Peretz nu are o experienţă atât de mare în politică, dar este foarte populară în societatea israeliană″. Ca și în România, în Israel, funcţia de preşedinte este apolitică şi eminamente onorifică, în timp ce puterea executivă se află în mâinile prim-ministrului. Preşedintele poate totuşi acorda graţieri.

″Iau pe umerii mei greaua responsabilitate pe care mi-o daţi. Voi fi preşedintele tuturor, voi construi punţi între diferitele părţi ale societăţii noastre″⁣, a declarat Herzog într-un discurs televizat, după anunţarea rezultatelor votului.

Featured Posts