Finlanda și Suedia și-au depus candidatura de aderare la NATO



Războiul dintre Ucraina și Rusia a devenit o oportunitate pentru Finlanda și Suedia de a lua în calcul aderarea la NATO. Dacă până în data de 24 februarie, cele două țări scandinave își mențineau o atitudine neutră în ceea ce privește eventualitatea unui război sau a unui conflict armat, susținând că nu au nevoie de niciun parteneriat, invazia armatei ruse în Ucraina, i-a ajutat pe oficialii acestor țări să se răzgândească.

Considerând că președintele rus, Vladimir Putin exagerează cu decizii șocante, atât Finlanda cât și Suedia simt nevoia de protecție în cazul în care liderul de la Kremlin îndrăznește să aspire și la alte teritorii din vecinătatea Rusiei.

Astfel, după trei luni în care rușii au nimicit poporul ucrainean lăsându-l orfan și pe drmuri, scandinavii au luat decizia de a adera la cea mai puternică alianță militară din lume, fiind de altfel și principalul inamic al Moscovei.

În cursul zilei de astăzi, Finlanda și Suedia și-au depus oficial cererile de aderare la NATO, iar acum urmează negocieri pentru a trece în următoarea etapă a aderării.

„Fiecare naţiune are dreptul de a-şi alege singură propriul drum. Voi aţi ales, urmând un proces democratic. Primesc cu căldură cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi ale Suediei. Sunteţi cei mai apropiaţi parteneri ai noştri. Iar aderarea voastră la NATO va spori securitatea noastră comună”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, după ce a primit scrisorile cu cererile de aderare de la ambasadorii celor două țări nordice.

În procesul de aderare la această Alianță, primul pas îl reprezintă depunerea unei scrisori de intenție din partea autorităților naționale. Următorul pas este cel de a obține acordul celorlalte state membre.

Această aderare urmează să fie supusă la vot la viitorul summit NATO, prevăzut la 29 iunie la Madrid.

„După negocierile de aderare, au loc două întâlniri la Bruxelles, în care reprezentatul țării care vrea să adere, trebuie să-i convingă pe reprezentații celorlalte state și pe experții Alianței Nordatlantice de capacitatea sa de a accepta obligaţiile şi angajamentele politice, juridice şi militare care decurg din Tratatul de la Washington şi din Studiul din 1995 privind extinderea NATO. Negocierile de la Bruxelles constau în dezbaterea problemelor de ordin juridic, de resurse, de securitate, de protecția informațiilor și contribuția la bugetul NATO, în funcție de starea economică a țării ce vrea să adere, raportată la situația economică a celorlalte state membre”, informează Protv.

După cele două întâlniri, statul care și-a exprimat intenția de a adera la NATO este așteptat să trimită o „Scrisoare de intenție” secretarului general al Alianței, împreună cu un Calendar de executare a reformelor.

Ultimul pas din procesul de aderare îl reprezintă manifestarea printr-un act, a fiecărui stat membru NATO, prin care își dă acceptul ca noua țară să devină parteneră.

În timp ce ultima țară care a devenit membr al NATO a fost Macedonia de Nord (27 martie 2020), iar procesul de aderare a durat un an de zile, în cazul Finlandei și al Suediei, Turcia se opune vehement aderării. Cu toate că astăzi, la consilul Atlanticului au avut loc consultări în ceea ce privește opoziția Ankarei la aderarea celor două țări, oficialii NATO sunt conștienți că procesul va fi încetinit de refuzul președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.

„Turcia nu va fi de acord cu aderarea Suediei la NATO până nu-i va preda pe ‘teroriști’. Extinderea NATO ar fi semnificativă pentru noi atâta timp cât sensibilitățile noastre sunt respectate. Am cerut extrădarea a 30 de teroriști, dar ei (n.r. - Suedia) au spus nu. Nu ne predaţi teroriștii, dar ne cereţi să vă permitem intrarea în NATO. NATO este o organizaţie pentru securitate. Este o agenţie pentru securitate. Prin urmare, nu putem spune ‘da’ privării de securitate tocmai agenţiei care trebuie să asigure securitatea”, a amenințat din nou președintele turc, acuzând Suedia și Finlanda că adăpostesc militanți ai partidului muncitorilor din Kurdistan dar și pe adepţi ai clericului Fethullah Gulen, acuzat că ar fi orchestrat o lovitură de stat în 2016.

În tabăra opusă, Magdalena Andersson, premierul Suediei a transmis că este gata să discute aceste neînțelegeri cu Turcia. „Suntem gata să avem discuții la orice nivel și să mergem în Turcia, pentru a lămuri semnele de întrebare care ar putea să existe. Sperăm să avem un dialog bilateral cu Turcia”, a declarat aceasta.

De altă parte, Turcia poate profita de puterea pe care o are în procesul de aderare a celor două țări scandinave pentru a-și rezolva problemele pe care le are cu Statele Unite ale Americii.

„Vrem să rezolvăm problemele pe care le avem cu Statele Unite. Sperăm să avem o întâlnire la nivel de președinți în acest an și sper că, dacă vom căuta să obținem rezultate în cadrul acestui mecanism, vom putea rezolva sau minimiza problemele noastre și, de asemenea, să ne extindem cooperarea”, a mărturisit Mevlut Cavusoglu, ministrul de Externe al Turciei.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive