Falsa ipoteză că hipsterii găsesc fericirea în sine și nu în exterior



De-a lungul vremii, planeta a traversat mai multe epoci consacrate cu ajutorul unor curente sau evenimente istorice care au deosebit o perioadă de alta. Fie că ne referim la Preistorie, Antichitate, Epoca clasică, Evul mediu, Renașterea, Epoca Industrială sau Epoca modernă, oamenii au găsit mereu prilej de a-și însuflețile stilurile de viață conferind atât existenței lor cât și societăților din care făceau parte, o cultură a curentelor bazată pe ideologii revoluționare, la baza cărora dintotdeauna au existat credințe cu potențial de a uni.

În timp ce sărăcia, bolile, dominația, lipsa informației, catastrofele naturale, setea pentru putere sau intoleranța (la adresa raselor, religiilor, orientărilor sexuale etc.) au reprezentat pentru sute de ani, amenințări cu riscuri majore asupra omenirii, astăzi, tranziția dintre tradițional și modernism a servit oamenilor posibilitatea de a cunoaște și mai mult lumea înconjurătoare. Din păcate, avantajele globalizării (puterea economică, crearea unor parteneriate și alianțe precum NATO, UE, eliminarea frontierelor fizice, libertatea de circulație, revoluția tehnologică etc.) nu au fost scutite și de o serie de efecte secundare pentru care, ființa umană (devenită victima sistemelor mondiale de conducere) trebuie să plătească. Astfel spus, migrația, crizele umanitare, conflictele militare, terorismul, atacurile cibernetice, testele nucleare, sporirea traficului de stupefiante/persoane sau arme, exploatarea țărilor cu resurse, pierderea identității și a culturii naționale, decalajul dintre statele bogate și cele sărace sau determinarea unei forțe de muncă ieftine reprezintă doar câteva exemple din seria amenințărilor care continuă să pună în primejdie chiar și demersurile epocii moderne.

De departe, cel mai puternic stat al lumii conduce detașat în lista liderilor cu influență, reușind să reverse un impact cultural accentuat chiar și în cele mai depărtate colțuri ale lumii. Cunoscute ca fiind super-putere globală, Statele Unite ale Americii și-au câștigat renumele prin prisma efectelor manifestate de domenii precum politica, armata, economia sau inovația. Determinarea acestora de a fi lider mondial a atras cu sine rezultate rapide în urma cărora, comportamentul, mentalitatea și atitudinea poporului american au devenit un model apreciat și adoptat în peste jumătate de planetă.

Reușitele celor de peste Ocean s-au transformat cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă, într-un succes cu care multe alte națiuni se identifică atunci când aleg să preia din valorile americanilor. Scenariile de la Hollywood sau etichete precum „visul american”/„tărâmul tuturor posibilităților” au inspirat o planetă întreagă la visare, în timp ce brandurile joacă astăzi, rolul de a asigura drumul către fericire, prin consum. Dacă internetul și invenția a numeroase dispozitive inteligente, portabile, alimentează dorințele oamenilor de-și asocia existențele cu nevoi manufacturate doar pentru a susține societățile capitaliste, există totuși ONG-uri, companii, personalități publice sau branduri care luptă împotriva impunerii cosmopolitismului ca religie universală.

În secolul XXI, prețul modernismului constrânge în același timp atât cetățeanul statelor dezvoltate cât și pe cel parte a societăților cu o situație precară, să fie în pas cu tendințele. În lupta pentru obținerea titulaturii de „imagine perfectă” oamenii devin snobi („persoane care admiră și adoptă fără discernământ și cu orice preț tot ce este la modă”), visători, narcisiști, invidioși, superficiali sau individualiști. În timp ce psihologii și sociologii trag un semnal de alarmă și punctează faptul că profilul uman suferă modificări radicale din cauza unui stil de viață alert și bazat pe atingerea unor obiective care, în fond, nu au fost niciodată personale (ci dimpotrivă, oamenii călătoresc pentru că cei din jurul lor călătoresc, cumpără pentru că și alții o fac, preiau ideologii de viață bazându-se pe premiza faptului că mass media este deținătorul absolut al adevărului iar ceea ce aleg să împărtășească este „literă de lege”).

Într-o lume condusă de motto-uri precum „fake it till you make it” (tradus ca și falsifică o cale către succes până îl obții) sau „ești ceea ce consumi”, brandurile ocupă rolul unui „guru” care reușește să satisfacă aștepările adepților prin iluzia unei euforii bazate pe consum. În vreme ce analiștii vorbesc deja despre termene precum „societate digitală”, „societate consumeristă”, „xenomanie” sau „comportamentul consumatorului modern”, există curente care se împotrivesc presiunii de grup și condiției de a cheltui. Inițiat în 1940, stilul hipster a revoluționat atitudinea a milioane de simpatizanți, atunci când s-a propus ca o subcultură a tinerilor care refuzau să consume sau să se resemneze unei doctrine mondiale ce forța asocierea modernismului cu consumul.

Cunoscut ca fiind un curent rebel, hipster a reușit pentru mult timp să unească sub aceiași mentalitate, o comunitate mare de adepți. Răzvrătiți, liberi, nonconformiști, intelectuali, cu un gust vizibil pentru artă, creativi, independenți, curajoși și ignoranți, hipsterii s-au ridicat împotriva societăților consumeriste, inspirând o lume întreagă să găsească fericirea în sine și nu în exterior. Adoptând o poziție de „je m'en fiche-ism”, hipsterii refuză să se subordoneze actualității fabricate de politică, stereotipuri, principii învechite, constrângeri militare sau știri de tipul cancan. Iubitori de muzică și modă, aceștia se recomandă a fi inițiatorii unui stil de viață care nu acceptă nicio direcție din afară căreia să i se supună, lăsând acțiunile întreprinse să exprime un alt mod de viață în care fericirea înseamnă personalitate.

Acest curent a inspirat atât de multe milioane de tineri încât succesul său a devenit și succesul oricărei tabere care îi preluau caracteristicile. Născute ca fiind o promisiune pentru garanția unei societăți mai bune și protejarea consumatorului, brandurile au intuit victoria pe care parteneriatul cu acest curent le-ar putea-o aduce. Astfel, fără nicio ezitare mai multe mărci și-au construit strategiile de marketing folosind caracteristici ale curentului hipster în campaniile sale de publicitate. În ciuda faptului că hipsterii s-au pronunțat împotriva consumerismului, brandurile au continuat să instige publicul la asocierea cu numele lor, folosindu-se de o promovare „șireată”. Făcând audiența să creadă că le împărtășește principiile despre societatea capitalistă, construindu-și reclame cu apel de susținere a curentului hipster, brandurile și-au asigurat profitul și reputația.


Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive