Estonia: „Discutând mereu cu Putin îl va face să se simtă în centrul atenției și nu izolat”


Chiar și după 80 de zile de război între Rusia și Ucraina, Europa rămâne cu sechele. În timp ce Uniunea Europeană caută soluții ca să scape de dependența de gazul rusesc, pentru ao pedepsi astfel pe Rusia, izolând-o tot mai mult de restul lumii, Șefa executivului eston, Kaja Kallas cere ca lui Putin să nu îi fie lăsată o cale de scăpare. Mai mult, Kallas consideră că este absolut inutilă continuarea dialogului cu liderul de la Kremlin.

„Nu există altă opţiune decât oprirea războiului şi pedepsirea agresorilor şi tuturor celor care se fac responsabili de crime de război în cursul invaziei ruse în Ucraina, care a intrat miercuri în cea de-a 84-a zi. Dacă am accepta o revenire la ‘business as usual’, războiul se va relua după o pauză de un an sau doi. Nicio cale de scăpare nu trebuie să i se ofere lui Vladimir Putin pentru că ar fi un mesaj clar pentru el că poate să o ia de la capăt. Soluţia nu poate fi decât una militară. Ucraina trebuie să câştige acest război. Cât priveşte convorbirile telefonice între preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologul său rus de la începutul războiului, consider că acestea nu au dat vreun rezultat.

Vladimir Putin este pentru mine un criminal de război şi nu văd niciun motiv să se discute cu el. Se spune că trebuie să i se arate lui Vladimir Putin că este izolat; dacă se discută cu el tot timpul, el nu se va simţi izolat, dimpotrivă, se va simţi în centrul lumii”, a declarat premierul eston.

„Avertizând de o lungă perioadă de timp cu privire la ameninţarea rusă, Tallinul a pledat recent pentru o protecţie sporită a membrilor NATO, la care a aderat în 2004, cerând o prezenţă permanentă şi întărită pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice”, informează Protv.

Între timp, cele mai multe preocupări ale europenilor, în mod special ale autorităților ucrainene fac referire la soarta combatanților de la Azostal, care s-au predat în cursul zilei de ieri, când Rusia a declarat că a preluat controlul asupra orașului port, Mariupol.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, în total 959 de militari ucraineni, care erau baricadaţi în tunelurile combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, în sud-estul Ucrainei, s-au predat de luni. „În cursul ultimelor 24 de ore, 694 de combatanţi, între care 29 de răniţi, au fost luaţi prizonieri. Din 16 mai, 959 de combatanţi, între care 80 de răniţi, s-au predat. 51 dintre cei răniţi au fost spitalizaţi la Novoazovsk, localitate aflată sub controlul forţelor ruse şi al aliaţilor lor separatişti din Doneţk”, a indicat ministerul într-un comunicat.

În timp ce autoritățile ucrainene și-au exprimat dorința de a organiza un schimb de prizonieri de război pentru a-i salva pe combatanți, Ministerul rus al Apărării nu a oferit niciun indiciu referitor la soarta pe care o rezervă acestor prizonieri.

„Misiunea de evacuare continuă. Este supravegheată de militarii noștri și de ofiţerii din serviciile de informații. Sunt implicați cei mai influenți mediatori internaționali”, a intervenit Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

De altă parte, autorităţile ruse au declarat în mod repetat că nu-i consideră pe unii dintre aceştia drept soldaţi, ci combatanţi neonazişti.

Pentru Ucraina dar și restul Europei, aceşti militari ucraineni care s-au retras în galeriile subterane ale imensei oţelării Azovstal din Mariupol au devenit un simbol internaţional al rezistenţei ucrainene în faţa ofensivei ruse lansată la 24 februarie.

„Pe scurt, au făcut ceea ce ucrainenii sperau să facă, şi anume să ţină pe loc şi să macine trupele ruseşti pentru o perioadă cât mai mare de timp. Sincer să fiu, au rezistat mai mult decât se aştepta oricine”, explică Phillips O’Brien, profesor de studii strategice, Universitatea St. Andrews.

„Discuţiile de pace nu progresează şi este puţin probabil să fie reluate, după capitularea de la Mariupol”, spune purtătorul de cuvânt al Kremlinului în timp ce un politician de rang înalt de la Moscova - Vyacheslav Volodin, președintele Dumei, camera inferioară a Parlamentului – cere ca soldații, pe care i-a numit criminali naziști, să fie judecați și nicidecum oferiți la schimb cu prizonieri ruși.

Între timp, bombardamentele rusești continuă și fac victime civile în regiunea Donețk, în est. Astăzi, cel puțin 11 oameni au murit în atacurile lansate în regiunea Cernigău.

De altă parte, Vadim Șișmarin, primul soldat rus judecat pentru crime de război în Ucraina, a pledat vinovat, recunoscând toate acuzațiile împotriva sa. Procurorii l-au acuzat că a împuşcat în cap un civil neinarmat care mergea pe bicicletă, în regiunea Sumî, în primele zile ale războiului.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive