Bătaia nu este ruptă din rai



Odată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, românii au crezut că societatea noastră va avea parte de foarte multe schimbări, devenind rapid una dintre candidatele cu succes la o țară civilizată. Din păcate, chiar dacă oficialii trebuie să respecte anumite reguli și condiții atunci când decid soarta României, în interiorul țării noastre, lucrurile stau la fel de prost. Având în vedere că cei care guvernează țară sunt în continuare români veniți de sub umbra unei culturi a corupției și setei de putere, adevăratele probleme continuă să fie plasate de la un mandat la altul, ani la rând.

Una dintre problemele grave cu care se confruntă românii în 2021 se referă la pedepsele fizice aplicate copiilor. Învățați de părinți de la părinți, că bătaia este ruptă din rai, noile generații (în mod special cele de la țară) trăiesc sub teroarea bătăilor și a abuzului emoțional. Cel mai des, motivația părinților care nu își pot stăpâni furia se explică prin faptul că și ei, la rândul lor, au fost victime ale abuzului într-o perioadă în care pedeapsa corporală era principala formă de educație în viață.

Statistic vorbind, potrivit unui studiu efectuat de World Vision, doar 1 din 10 părinți nu și-ar lovi copilul în timp ce 50% dintre cei care admit că îi lovesc susțin că o fac pentru binele lor. Dacă în alte țări, tinerii sunt protejați de lege și tratați ca ființe umane cu drepturi depline, în comunitățile rurale dar și urbane din România, comportamentul violent este unul acceptat, iar la nivelul primăriilor deficitul de asistenți sociali profesioniști este de 70%.

Cu toate că se înclină a se crede că în mare parte vina o poartă rata covârșitoare de mame tinere din Europa, în România, nu doar părinții de la sate sunt cei care își maltratează și desconsideră copiii, 50% dintre cazurile de violență împotriva copiilor fiind înregistrate la oraș, în familiile cu educație.

„Care sunt modelele de educaţie parentală din spaţiul cultural: bătaia e ruptă din rai, unde dă mama creşte, trebuie să fie scuturat precum covoarele. Copilul trebuie să ştie de frică, da? Respectul se învaţă cu frică şi toate valorile bune în viaţă, doar dacă îi e frică de adultul care i le transmite”, a explicat fenomenul, Diana Stănculeanu, psiholog de copii. În timp ce în 2020, autoritățile au înregistrat doar 14.170 de cazuri cu violență împotriva copiilor, psihologii cred că numărul acesta este infim pe lângă adevărata realitate.

Dacă părinții cred că bătaia este modalitatea prin care își vor crește copiii să fie mai buni, mai respectuoși, politicoși și cu o direcție clară în viață, specialiștii sunt de părere că și părinții ar trebui să meargă la școală că să învețe să fie mai buni. În acest sens, în prezent, există multe județe din țară care se ocupă cu astfel de cursuri. Spre exemplu, în mai multe sale din Bacău, Asociaţia Holtis din Iaşi a trainuit profesori ai şcolilor să devină instructori parentali. La rândul lor, au invitat părinţii la școală iar unul dintre cele mai dificile momente la curs a fost cel în care părinții au fost încurajați să își scrie pe o foaie calitățile.

„Îi dau o palmă şi mă duc în spatele casei şi plâng”, povestește Anișoara Iacob, o mamă care îi creşte singură pe cei doi copii după ce s-a despărțit de soţul plecat să muncească în Anglia. Din păcate, stresul şi lipsurile şi-au pus amprenta pe relaţia cu copiii ei. „Casa e cel mai bun lucru. Nu ne găsim liniştea, că el ne amenință că vine acasă cu femeia lui”, admite Anișoara. Din fericire, participarea la astfel de cursuri, i-a schimbat fundamental relația cu copii. „Înainte eram mai rea. Nu prea-i suportam pe lângă mine. Căutam să stau mai mult singură. Acum facem jocuri împreună. Am ajuns la mintea lor. Gătim împreună”, mărturisește femeia, bucuroasă.

În cadrul aceluiași curs, alte femei și-au amintit de copilăria lor și de felul în care ele au fost educate. În majoritatea cazurilor, acestea au fost bătute de către părinți. „Mama n-a dat o palmă niciodată. Ne bătea tata. Şi ne bătea, avea palma grea, mai punea mâna pe băţ. Simt în glas, ne era frică de el. Când venea tata tremuram. Mă bătea pentru că nu scriam frumos, că nu ştiam tabla înmulţirii, că am întârziat cinci minute”, povestește o altă femeie.

În ajutorul părinților, Diana Stănculeanu, recomandă: „Iau măsuri ca să crească mare şi perpetuând măsurile abuzive de disciplinare îmi bat singur cuie în talpă. Există modificări structurale la nivelul creierului în funcţie de felul în care îi creştem pe copii. Cu vorba blândă, cu braţe calde, siguranţă emoțională, marile resurse care îi ajută să aibă dezvoltare neurocerebrala corectă, sănătoasă. Tocmai de aceea, una dintre cele mai importante lecţii la curs e cel despre gestionarea furiei. Respiraţi adânc de trei ori şi număraţi până la 10. Folosiţi simţul umorului. În loc să ţipăm, în loc să lovesc, mai degrabă respir. În loc să mă duc spre copil, fac trei paşi înapoi.”

În completare, Daniela Gheorghe, directoarea Federației Organizațiilor Naționale Pentru Copii, recunoaște „în societatea noastră sunt promovate proverbele unde dă mamă creşte, bătaia e ruptă din rai şi eu cred că nu e de ajuns să lupţi împotriva abuzului ci trebuie să aduci mai multă educaţie pozitivă, parentalitate pozitivă. Adică noi, în România, foarte mult am mers pe partea asta, lupta împotriva abuzului. Dar nu am venit să înlocuim cu ceva. Şi înlocuitul asta înseamnă, educaţie parentală pozitivă. Să îi înveţi pe oameni cum să îşi îngrijească copilul. Cum zicea o mamă: Ce ai învăţat la cursurile de educație parentală? Am învăţat să beau apă. Cum aşa? Păi am învăţat că atunci când sunt foarte nervoasă şi îl bat, şi îmi vine să îl omor, mă duc, beau 3 guri de apă, stau liniştită, mai zic şi o rugăciune, mă întorc, mă calmez, şi atunci pot să discut cu copilul meu şi să rezolv situaţia discutând cu el”.

Conștienți că astfel de cursuri ar trebui să existe în fiecare școală din România, autoritățile s-au împotmolit înainte de a da viață unui proiect care ar fi susținut o astfel de inițiativă. În 2018, Strategia Națională privind Educaţia Parentală era pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei şi îşi propunea să aducă la cursuri 2 milioane şi jumătate de părinţi, care ar fi urmat să fie îndrumaţi de instructori parentali formaţi de Unicef şi alţi parteneri din mediul ONG. Din păcate, un paragraf care promova diversitatea, a stârnit revolta Bisericii şi Academiei Române care au dat puncte de vedere împotriva strategiei.

Azi, ministrul Educaţiei susţine strategia, dar nu o vede pusă în discuţie prea curând din cauza pandemiei. „Din păcate, s-a renunţat în 2018, convingerea mea e că e nevoie de o astfel de strategie, să fii părinte înveţi prin educație, fiecare dintre noi am învăţat cât am putut de mult să fim părinţi. Atunci când probleme curente se suprapun, trebuie să le eşalonezi, căci timpul nu se poate dilata. Cât se poate de curând vom acorda atenţia finalizării unui astfel de proiect”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

Featured Posts