50 de femei își pierd viața din cauza violenței domestice în fiecare săptămână în Uniunea Europenă



Incertitudinea în care au trebuit să trăiască oamenii de pretutindeni din cauza apariției unei pandemii care are la bază un virus misterios, despre care nici specialiștii nu pot spune mare lucru, a devenit rapid, unul dintre factorii declanșatori ai unor sentimente și situații neplăcute. Izolarea, pierderea serviciului, imposibilitatea de a trăi în rutinele obișnuite, teama de virus sau pierderea celor dragi, i-au trecut pe oameni prin diverse stări încă de la apariția primului caz de coronavirus apărut la sfârșitul anului 2019, într-un oraș din China.

Cu toate că inițial, oamenii și-au pus încrederea în specialiști, că pandemia va fi rezolvată până în vara lui 2020, imposibilitatea de a dezvolta un vaccin a făcut acel termen, unul extrem de irealistic. Chiar dacă în toamna anului trecut, mai mulți giganți farmaceutici au produs seruri împotriva Covid-19, apariția și răspândirea variantelor de coronavirus i-a obligat pe oficiali să impună carantine naționale pentru următoarele luni. Această situație a creat disconfort în relațiile sociale și chiar în modul în care indivizii se manifestă în legătură cu cei din jur sau cu anumite subiecte. În acest sens, sociologii admit faptul că în timpul pandemiei, cazurile de violență domestică s-au înmulțit considerabil.

În Germania, spre exemplu, ambulanța de protecție împotriva violenței a renumitului spital Charité din Berlin, făptașii folosesc curele și ciomege și își strâng tot mai frecvent victimele de gât. Numai în 2020, peste 1.600 de victime ale violenței au cerut ajutorul ambulanței, o cifră cu opt la sută mai mult decât în anul precedent, majoritatea victimelor fiind femeile și copiii. Pentru a le veni în ajutor chiar și pe timp de pandemie, autoritățile au deschis în capitala Germaniei, al șaptelea cămin pentru femei, unde victimele violenței pot găsi un adăpost de urgență sigur. Anul acesta și în 2022, autoritățile promit deschiderea a încă două astfel de instituții.

Pentru a preveni astfel de situații, Gerhard Hafner, licenţiat în psihologie şi director al iniţiativei "Consiliere pentru bărbaţi - împotriva violenţei", care lucrează împreună cu făptaşii în vederea unei schimbări de comportament, de mai bine de 30 de ani, explică că făptașii au și ei nevoie de ajutor, nu doar victimele. În Germania, cei mai mulţi făptaşi sunt obligaţi să ia parte la antrenamentul psihosocial de oficiile pentru protecţia copiilor, de un tribunal sau de procurori, după ce s-au făcut remarcaţi prin acte de violenţă.

"Sunt bărbaţi care provin din toate straturile sociale. Poate să fie inginerul din cartierul select Zehlendorf sau un tânăr simplu din cartierul-problemă Neukölln. Fenomenul există peste tot. Ceea ce au toţi în comun e faptul că nu se descurcă cu situaţiile conflictuale, cu stresul. Şi lovesc, pur şi simplu, când se simt depăşiţi de situaţie. În majoritatea cazurilor, violenţa domestică are legătură şi cu o mentalitate rigidă privind rolul bărbatului şi femeii într-o căsnicie. Cum pot fi lămuriţi astfel de bărbaţi că accesele lor de furie sunt fundamental greşite? Cine ajunge aici ştie deja de o bucată de vreme că are o problemă care ţine de el. Că are un comportament care nu mai este în ordine. În cadrul unor antrenamente în grup sau individuale, cu o durată de mai multe luni, făptaşii sunt învăţaţi să-şi controleze accesele de furie, să ia act de persoana care le stă în faţă şi să fie în stare să poarte un dialog cu ea. Totodată, învaţă să preia conştient responsabilitatea pentru actele de violenţă pe care le comit. Există şi bărbaţi care nu sunt dispuşi să facă asta, şi care trebuie să plece", explică Hafner care ştie că oamenii nu se pot schimba fundamental în decurs de numai câteva luni, dar este un început.

În România, un studiu realizat de McKinsey & Company demonstrează că femeile sunt mai vulnerabile la efectele economice provocate de criza Covid-19 din cauza inegalităților de gen (pre)existente în societate. Astfel, dacă raportul pierderilor locurilor de muncă este de 5.7% în rândul femeilor comparativ cu 3.1% în rândul bărbaților la nivel global, potrivit Institutului Național de statistică, numărul femeilor șomere din România a crescut cu 50% din cauza pandemiei, în timp ce ponderea bărbaților șomeri cu doar 16%, (rata șomajului ajungând la 5,4% în iulie). Mai exact, chiar dacă rata șomajului rămâne în continuare mai ridicată în rândul bărbaților, în termeni absoluți două treimi dintre cei care au intrat în șomaj în 2020 sunt femei.

"Tensiunile economice și sociale și măsurile care limitează mobilitatea oamenilor și impun petrecerea unui timp mult mai îndelungat în spațiul domestic au generat o intensificare a violenței în familie, fenomen ale cărui victime sunt, în majoritate, tot femeile. Atât în România cât și în multe alte state ale Uniunii Europene sau din întreaga lume, numărul de cazuri de violență domestică a crescut în timpul crizei Covid-19, lucru semnalat atât prin plângerile înregistrate la poliție, cât și prin numărul de apeluri la urgențe sau la serviciile de consiliere și suport oferite de organizațiile neguvernamentale", informează activecitizensfund, amintind că în primele nouă luni din 2020, numărul apelurilor la 112 pe teme de agresiune a crescut cu aproape 18% față de anul 2019.

O altă statistică extrem de îngrijorătoare se referă la faptul aproximativ 50 de femei își pierd viața din cauza violenței domestice în fiecare săptămână în Uniunea Europenă și acest lucru a crescut în perioada în care statele UE s-au aflat în lockdown. Această concluzie ar putea pune presiune pe autorități să adopte cât mai urgent o strategie care să readucă normalitatea oamenilor, pentru ca astfel, să nu mai existe prilej de conflicte din lipsa activităților cu care să își umple timpul.

Featured Posts