Nereguli cu vaccinul AstraZeneca. „Mai are nevoie de un studiu suplimentar”
Euforia veștii precum că în momentul de față trei giganți farmaceutici au dezvoltat câte un vaccin anti-coronavirus, urmând ca serurile să fie aprobate și gata de producția în masă, a fost clătinată ieri de anunțul celei de-a treia companii potrivit căreia, vaccinul său nu ar fi chiar gata de injectare. Astfel, AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford a anunțat că vaccinul lor mai necesită un „studiu suplimentar”. „Acum, că am găsit ceea ce pare a fi o mai bună eficacitate, trebuie să o validăm, aşadar trebuie să facem un studiu suplimentar. Rezultatele acestui nou studiu internaţional ar putea fi obţinute mai rapid, întrucât ştim că eficacitatea este ridicată şi vom avea deci nevoie de un număr mai mic de pacienţi. Aceste proceduri nu ar trebui să întârzie aprobarea vaccinului de către organismele de reglementare europene şi britanice, dar autorizarea din partea autorităţilor americane au putea să ia mai mult timp”, a transmis directorul general al grupului farmaceutic, Pascal Soriot.
Inițial, la începutul acestei săptămâni, compania britanico-suedeză anunțase că eficacitatea vaccinului său este de 70%, în medie. „Însă în spatele acestei medii se ascund mari discrepanţe între două protocoale diferite. Conform Protv, „eficacitatea este de 90% pentru voluntarii cărora le-a fost administrată mai întâi o jumătate de doză şi apoi o doză completă o lună mai târziu, dar de numai 62% pentru un alt grup, care a fost vaccinat mai mult, şi anume cu două doze complete la o lună distanţă între ele. Deşi administrarea unei jumătăţi de doză s-a datorat unei erori, ceea ce explică folosirea acestui protocol de vaccinare numai pentru 3.000 de voluntari, rezultatele par să arate că această primă schemă de vaccinare antrenează un răspuns imunitar mai bun, dar respectiva eroare şi dimensiunea grupului au stârnit critici. Mai mult, grupul căruia i-a fost administrată jumătatea de doză era limitat la vârsta de 55 de ani, fiind excluse persoanele din categoriile de vârstă cele mai vulnerabile”.
Specialiștii vor însă să efectueze un nou studiu al cărui obiectiv să fie evaluarea eficacității vaccinului în doze mai reduse. Această veste descurajează credibilitatea vaccinului. În competiție cu serurile dezvoltate de Pfizer/BioNTech sau de Moderna, vaccinul AstraZeneca pare să piardă teren pe zi ce trece. Totuși, raportat la celelalte, vaccinul britanico-suedez are avantajul unei tehnologii mai tradiționale, ceea ce îl face mai puțin costisitor și mai ușor de stocat, întrucât poate fi conservat în frigidere și nu la temperaturi mult sub zero grade.
Între timp, pandemia de coronavirus continuă să dea bătăi de cap mai multor țări europene. După ce a plasat Germania într-o carantină parțială, Cancelarul Angela Merkel a înțeles că această strategie nu funcționează așa cum se aștepta. Numărul de noi contaminări crește semnificativ, iar gândul că se apropie sărbătorile de iarnă face ca situația să fie și mai tensionată. În acest sens, Merkel și liderii celor 16 landuri au decis să prelungească măsurile de combatere a pandemiei până în ianuarie. Germanii vor primi totuși, o învoire excepțională de Crăciun dacă cifrele pandemiei scad suficient de mult. Atunci vor fi permise adunări de cel mult zece persoane, fără a lua în calcul copiii.
În cadrul carantinei parţiale instituite pe 2 noiembrie, barurile şi restaurantele au fost închise, dar şcolile şi magazinele au rămas deschise. „La 4 săptămâni de la aplicarea acestor restricţii, vedem că acestea au oprit creşterea exponenţială a ratei de infectare. Succesul este doar parţial. Stă în puterea noastră. Nu suntem neputincioşi. Fără îndoială, mai avem câteva luni foarte dificile în faţă. Dar, aşa cum oamenii au luptat să depăşească atâtea probleme majore în istoria umanităţii, şi noi, fiecare dintre noi, putem contribui la înfrângerea acestei pandemii. Nu strică niciodată să subliniem: combaterea pandemiei nu înseamnă să alegi între sănătate şi economie, ori între sănătate şi educaţie. Să gândeşti lucrurile în acest fel este o neînţelegere răspândită. Vrem să le salvăm pe ambele: sănătatea şi economia, sănătatea şi educaţia, sănătatea şi cultura”, a mărturisit Cancelarul german.
Conform datelor publicate de RKI, în ultimele 24 de ore, Germania a înregistrat 22.806 de noi cazuri de coronavirus, ridicând bilanțul total la 1.006.394. În ceea ce privesc decesele, germanii au pierdut 426 de oameni, ajungându-se la o cifră totală de 15.586 de morți de la începutul pandemiei.
Marea Britanie însă, se pregătește să relaxeze măsurile de restricție, începând de săptâmâna viitoare, 2 decembrie. După o lună de carantină totală, premierul Boris Johnson pregătește un plan care să ia în calcul restricții pe trei niveluri, în funcție de zona cu cele mai multe comtaminări. „Avem motive să sperăm că, până la primăvară, testările comunitare și vaccinurile ne vor ajuta să încheiem această perioadă de restricții. Până acolo, însă, trebuie să traversăm o iarnă grea. Dacă ridicăm restricțiile acum, riscăm să pierdem din nou controlul asupra virusului și să aruncăm pe apa sâmbetei tot ce am câștigat, iar de Anul Nou să avem din nou o carantină națională”, a transmis liderul de la Londra.
