După Brexit, Marea Britanie impune europenilor pașaportul în loc de buletin
Decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană a avut la bază dorința de a înceta colaborarea cu Bruxelles-ul și supunerea unei legislații care începuse să le aducă mai multe responsabilități decât au fost prevăzute inițial. Împărțirea refugiaților în primăvara lui 2016, în cote obligatorii tuturor țărilor membre ale Blocului comunitar nu a fost pe placul Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord. În condițiile în care Marea Britanie era deja arhiplină cu un număr colosal de imigranți, guvernul de la Londra nu a mai acceptat și impunerea unei atitudini de solidaritate față de extracomunitarii care au invadat Europa în 2015.
După mai multe obstacole și demisia guvernului Theresei May, la trei ani diferență, Marea Britanie a reușit să obțină semnătura despărțirii de Uniunea Europeană. Aflate într-o perioadă de tranzit care se va încheia la data de 31 decembrie 2020, cele două tabere sunt așteptate să încheie un acord comercial care va definitiva relația lor de după despărțire.
Mai sunt mai puțin de trei luni și atât UE cât și guvernul cobdus de Boris Johnson par să fie departe de a găsi un angajament de viitor. În aceste condiții, europenii care trăiesc pe teritoriile Regatului Unit și britanicii mutați într-una din statele membre ale Uniunii sunt extrem de confuzi cu privire la ceea ce se va întâmpla cu ei, după ce Brexitul va deveni o amintire. În acest sens, Guvernul Regatului Unit a anunţat în cursul zilei de astăzi că începând din octombrie anul viitor intrarea călătorilor din Uniunea Europeană pe teritoriul acestei ţări se va face doar pe baza paşaportului. Potrivit documentului „The Border Operating Model”, publicat în luna iulie şi actualizat astăzi de guvernul de la Londra, noua cerinţă va fi valabilă şi pentru călătorii veniţi din Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, ţări non-membre ale UE.
„Atunci când se va încheia perioada de tranziţie, vom avea controlul frontierelor noastre şi vom introduce noul nostru sistem de imigraţie pe bază de puncte, mai ferm şi mai corect. Abordarea noastră clară şi corectă va trata în mod egal oameni din orice parte a lumii. Retragerea graduală a folosirii cărţilor de identitate la frontieră, care sunt unele dintre documentele cel mai puţin sigure, este o etapă importantă în a ne face mai sigure frontierele”, a explicat ministrul britanic de interne Priti Patel.
Între timp, speranțele că cele două tabere vor semna un acord comercial sunt din ce în ce mai slabe fapt care îi va oferi Marii Britanii libertatea absolută asupra propriei legislații, însă această independență va veni la pachet și cu un set de costuri extrem de mari. Pentru că Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord vor părăsi piața internă și uniunea vamală ale UE, necesitatea unui acord este primordială. Totuși, în absenţa unui asemenea acord, de la 1 ianuarie 2021 raporturile comerciale dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului iar taxele sale vamale se vor mai aplica, cu potenţiale consecinţe dezastruoase pentru o economie britanică deja fragilizată de pandemia de noul coronavirus.
Dacă liderii Uniunii Europene vin mereu pregătiți la negocierile cu britanicii, premierul Boris Johnson pare să nu fie îngrijorat de lipsa unui acord. Mai mult, în opinia acestuia, „Regatul Unit ar putea să trăiască foarte bine cu un no-deal, dacă negocierile comerciale post-Brexit cu Uniunea Europeană nu vor duce la un acord”. „Nu vreau în mod special să ajungem la o relaţie precum cea cu Australia sau bazată pe regulile OMC, dar putem trăi foarte bine cu asta. Cred că putem prospera puternic în aceste circumstanţe. Uniunea European trebuie să înţeleagă că suntem pe deplin serioşi în privinţa necesităţii de a ne controla propriile legi şi reglementări”, a declarat duminică Boris Jonhson într-un interviu pentru BBC.
Declarația liderului de la Londra vine intervine în contextul în care Boris Johnson s-a pus de acord sâmbătă cu preşedinta Comisiei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pentru ca Londra şi Bruxeelles să-şi intensifice negocierile, care au rămas în impas după o nouă sesiune de discuţii în această săptămână, în pofida unui calendar tot mai strâns. Potrivit liderului conservator, data viitorului summit UE de la 15 octombrie va fi noul termen-limită pentru a se ajunge la un acord. De altă parte, europenii îşi acordă răgaz până la sfârşitul lunii.
