Gestionarea imaginii publice în cadrul comunicării online

September 24, 2020

 

 

          Dacă în era digitală, succesul campaniei electorale este condiționat de imaginea candidatului (atât ca personalitate politică cât și ca om) este lesne de înțeles că într-o lume în care societățile dezvoltate fac abuz de consumul de internet, este la îndemnâna oricărui candidat să își creeze sau protejeze imaginea în mediul online. Faptul că în momentul de față, Statele Unite ale Americii are 327 de milioane de locuitori iar din totalul acestora, 78,2% sunt utilizatori de internet, demonstrează rolul pe care acest instrument inovator de comunicare îl are în viețile cetățenilor, desemnând totodată și importanța prezenței acestoa în care mediul online.

         Dacă în alte state ale lumii, prezența la internet diferă (de la +50% din totalul lcouitorilor, la -50%) în SUA, se poate lăuda cu o concluzie lipsită de ambiguități sau riscuri: de la noile generații până la generațiile vechi, americanii sunt online. Această consecință atrage cu sine nașterea unor strategii de marketing care pun internetul pe primul loc ca tehnică de abordare a publicului țintă, a comunicării acestuia și convingerii. În domeniul politicii, internetul a devenit în ultimii 10 ani, la fel de important ca și pentru companiile care vor să își promoveze anumite produse sau servicii.

           În timp ce inițial, mediul online juca rolul unei simple metode de comunicare, cu ajutorul căreia oamenii puteau accesa rapid informațiile despre candidați, programul electoral, campania electorală, discurs sau chiar și rezultatul alegerilor, astăzi, internetul a devenit o unealtă de propagantă utilizată de înșiși candidații. Gratuitatea creării unui blog, a unui cont de Youtube sau a unei rețele de socializare, propulsează candidații „moderni” în mediul online, acolo unde un număr masiv de conștiințe și inimi se antrenează în dezbateri de tot felul. Astfel, bariera dintre utilizatorii de internet și consumatorii politici a devenit atât de subțire încât, celor dintâi le este aproape imposibil să se sustragă informațiilor de această natură.

          Cu precădere în Statele Unite ale Americii, unde există o cultură politică intensă, utilizatorii de internet sunt extrem de interesați de politică. În fond, Samuel Huntington vede în identitatea americanilor un defect atunci când pune în balanță valorile tradiționale cu tendințele pe care noile tehnologii le-a instalat cu succes în cadrul națiunii acestora. Astfel, Huntington precizează că „toate societăţile se confruntă cu ameninţări recurente la adresa existenţei lor, care le pot nimici. Cu toate acestea, unele societăţi sunt capabile să-şi amâne sfârşitul, oprind şi schimbând sensul proceselor de declin, înnoindu-şi vitalitatea şi identitatea. Cred că America poate face acest lucru şi că americanii ar trebui să-şi asume din nou cultura anglo-protestantă, tradiţiile şi valorile, care, timp de trei secole şi jumătate, au fost îmbrăţişate de americani, indiferent de rasă, etnie şi religie, şi care au constituit izvorul libertăţii, unităţii, puterii, prosperităţii şi ascendentului lor moral ca forţă a binelui în lume”.

           Astăzi, cu speță în cazurile statelor occidentale, politica și internetul merg până în mână. Dacă în partea de est a planetei, Rusia, Iranul sau Coreea de Nord sunt mai reținute în ceea ce privește consumul de internet și accesul cetățenilor la acesta (mijloacele tradiționale de comunicare deținând supremația în aceste țări), există și cazuri când, în ciuda faptului că se înregistrează un consum de media online ridicat, campaniile electorale nu sunt transferate pe internet. Spre exemplu, deși chineza este a doua cea mai folosită limbă pe internet (locul întâi fiind ocupat de limba engleză, iar locul trei, de limba spaniolă), cu un total de aproape 1.4 miliarde de locuitori, China se poate lăuda cu peste 730 de milioane de cetățeni care utilizează internetul chiar de pe teritoriul său. Aici totuși, consumul de politică rămâne la varianta conservatoare, fiind considerată valoarea care reprezintă cultura tradițională a Chinei.

        Potrivit unui studiu realizat de agenția de consultanță în marketing și online advertising „rata de penetrare a internetului a depășit deja 50% la nivel global”. În timp ce China și India sunt țările care susțin supremația continentului Asiatic în ceea ce privește aglomerația de utilizatori pe internet, continentul American ocupă poziția a doua, fiind urmat de Europa, unde „din cei peste 743 de milioane de europeni, 650 de milioane sunt conectați la internet”.  

            Toate aceste statistici nu fac altceva decât să întărească afirmațiile specialiștilor comunicării potrivit cărora, putem vorbi deja despre o „societate digitală” în cadrul căreia oamenii găsesc tot ceea ce au nevoie (biblioteci, doctori, restaurante, magazine, relații, biserică etc.). În timp ce un număr din ce în ce mai mare de cetățeni ai lumii devin parte a acestei societăți digitale, are loc o modificare accentuată de mentalitate, atitudine și comportament a oamenilor. De asemenea, valorile comunității tradiționale sunt înlocuite de noile tendințe propuse de lumea virtuală. Ghidați de statisticile studiului amintit mai sus, se poate afirma că rata consumului de internet înregistrând peste jumătate din populația Statelor Unite ale Americii ca fiind utilizatori, a transformat societatea tradițională americană într-o societate digitală. Astfel, raportat la cultura politică a acestei națiuni se poate deduce faptul că mediul online aduce o serie de beneficii greu de contestat domeniului politicii și invers, subiectele politice contribuie masiv la întreținerea atenției cetățenilor care utilizează internetul.

            În era digitală, oamenii vor noutăți chiar și atunci când „nimic nou nu apare sub soare”. De astfel, această ahtiere după „orice” a motivat și mijloacele de comunicare în masă să inventeze subiecte doar pentru a-și satisface publicul. Noul profil al comportamentului consumatorului modern  impune alimentarea setei de scorniri, cancan, scandal, intrigă, bârfă etc. În acest sens, nu-i de mirare că astăzi, noua fațadă a campaniilor electorale a fost preluată de confruntări directe, atacarea oponentului, manipulare, revoluție și cât mai mult spectacol.

    Devenind cheia succesului alegerilor electorale, imaginea este factorul contemporaneității care stârnește interesul electoratului; mai precis, o imagine controversată al cărei potențial de a stârni dispute și zâzanie alimentează nevoia cetățenilor de conflict și prezența unui apărător; sau, cum ar spune Alvin Toffler în studiul Powershift. Puterea în mișcare, „conflictul este un fapt social inevitabil”. Dacă Barack Obama, considerat ca fiind unul dintre cei mai buni președinți pe care Statele Unite ale Americii i-a avut în epoca modernă, a câștigat două mandate și aprecierea a milioane de străini, însușindu-și o imagine publică impecabilă (descris ca fiind familist, prietenos, empatic, sociabil, nostim dar și profesionist, curajos, modelul perfect ca soț, tată dar și fiu, echilibrat, prudent și intuitiv), ultimul președinte al aceleiași super-puteri, și-a garantat succesul în două modalități; și anume: (1) susținându-și activ, campania electorală în mediul digital (unde majoritatea americanilor își petrec timpul) și (2) adoptând și gestionând o imagine publică exact pe gustul consumatorilor moderni.

           

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload