Campania electorală în era digitală

September 24, 2020

   

 

         În timp ce la nivel mondial, statele lumii investesc din ce în ce mai multe resurse, timp și energie în vederea ocupării poziției de lider în cele mai importante domenii care controlează planeta, la nivelul fiecărei țări în parte, există nevoia de evidențiere. De departe, cel mai avansat stat al lumii sunt chiar Statele Unite ale Americii, din spate, venind cu pași repezi, Rusia, China, Germania, Franța, Marea Britanie, Japonia, Brazilia, Canada și chiar India. Cu o influență extraordinară în domenii precum economia, politica, armata, inovația și cultura, americanii sunt văzuți astăzi prin radarul etichetei „visului american” sau „tărâmul tuturor posibilităților”.

         Rusia, pe de altă parte, beneficiază de o cultură mai conservatoare, drept pentru care popularitatea este una mai scăzută, mai ales că rușii sunt ținta multor acuzații venite de peste Occean. Nici China (a doua putere economică a lumii) nu reușește să combată reputația Statelor Unite ale Americii, tocmai pentru că acestea dețin o armă care are puterea de a forma opinii în rândul oamenilor. Oricât de mult s-ar crede că mass media servește adevărului, în realitate, jurnaliștii crează povești (știri) pe care le ambalează într-o formă științifică pentru a atrage atenția audienței. Cu o poziție deloc apolitică, mijloacele de comunicare în masă au devenit cel mai puternic instrument de conectare a ființei umane cu o realitate fabricată. „Cea mai mare rezistenţă pe care a întâmpinat-o ideea că manipularea este extrem de prezentă aici, în jurul nostru, se regăseşte în faptul că nu e deloc plăcut să ni se spună că suntem sau am fost manipulaţi. Mai bine să ne credem nevătămaţi de orice influenţă. Or, prima etapă a oricărei manipulări constă tocmai în a ne face interlocutorul să creadă că este liber. La o scară mai largă, societatea noastră răspândeşte în prezent ideea că oamenii de azi sunt liberi (mass media foloseşte cu generozitate mesajul acesta), în ciuda tuturor tentativelor de influenţă a căror ţintă o constituie explicit”.

        Mai mult, formarea unor alianțe precum NATO, nu a însemnat altceva decât extinderea impactului de care autoritatea celei mai puternice națiuni ale lumii se folosește chiar și atunci când propune membrilor săi să renunțe la teritoriile sale în schimbul instalării unor baze militare sau să susțină financiar un buget de apărare, garantat de americani. De altă parte, o serie de analiști politici consideră faptul că obiectivul NATO nu este asigurarea securității statelor membre ci (1) limitarea oricărei forme de reacție a rivalilor SUA și (2) dobândirea unor aliați care ascultă și își pun mereu încrederea în versiunea americanilor (spre exemplu, decizia președintelui Donald Trump de a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim a stârnit o dorință asemănătoare în rândul statelor aliate ale acestora. De asemenea, Uniunea Europeană a fost înființată în 1993 la recomandarea CIA. Până la preluarea mandatului lui Donald Trump, blocul comunitar a fost mereu un aliat de seamă al americanilor).

           În contextul acestei competiții internaționale, fiecare stat luptă astăzi, nu pentru binele națiunii sale, ci pentru reprezentarea și coordonarea fiecăruia în bătălia numelor cu greutate. Practic, noii candidați la alegerile prezidențiale sunt mai interesați să unească țara lor cu alianțe sau să le despartă de unele, să transforme statul într-o putere și un competitor de seamă etc., decât să fie concentrați în mod exclusiv pe situația internă. În acest sens, deja amintitul politolog american, Samuel Huntington avertiza în 1996, faptul că liderii celor mai puternice state ale lumii își vor pune „la bătaie” resursele țărilor și popoarele, doar pentru a câștiga supremația mondială. Astăzi, în timp ce statele mai puțin dezvoltate sunt departe de a ținti poziții de conducere, acestea se aliază cu primele locuri, sperând că vor fi protejate de către cele din urmă.

          Din păcate, această luptă pentru supremație și pentru cine are dreptate, servește unor interese geo-politice, lipsite de scrupule, în timp ce ființa umană este distrată de la purul adevăr, cu știri (servite de către presă) care prezintă cancan-uri, scandaluri, apel la sexualitate etc. Supunerea unui curent occidental a transformat atât Europa cât și țările din America Latină, Africa, Asia și Australia în victime ale suprimării suveranității naționale. Tehnologia, brandurile, influența mass mediei și tendințele au preluat frâiele globalizării, ghidând societățile din întreaga lume, spre direcția pe care Statele Unite ale Americii o propune. Iar datorită influenței sale, nu este de mirare faptul că alegerile prezidențiale din SUA reprezintă unul dintre cele mai mediatizate subiecte.

           În timp ce presa scrisă și radioul au început să înregistreze o scădere a audienței, televizorul și internetul concurează în pozițiile de lideri ai transmiterii informației. Curioși despre situația lumii înconjurătoare, dar și dornici să își asocieze existențele cu anumite națiuni, oamenii găsesc în internet, instrumentul ideal de a fi conectați 24 de ore din 24, la cea mai rapidă conexiune cu realitatea. Nesuspectând faptul că astăzi, mediul online întreține așteptările publicului consumator tocmai pentru a se asigura că îl poate transforma într-un subordonat, ființa umană crede din ce în ce mai mult în puterea de seducție a acestui inovator mijloc de comunicare. De la Youtube, Google, Yahoo, Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp, Pinterest la bloguri, canale de știri, biblioteci virtuale etc., omul modern găsește petrecerea timpului în mediul online, ca o soluție la nevoia de a autorealizare.

          Fiind ușor de accesat în orice moment, din orice loc, internetul s-a convertit dintr-un mijloc de comunicare rapid, într-un guru al secolului XXI. Trecând de faza în care reprezenta doar un serviciu, mediul online a devenit astăzi, o lume paralelă cu realitatea, în cadrul căreia, oricine poate fi o vedetă, călători, deveni un lider de opinie sau se poate promova. Gratuitatea, accesibilitatea, atractivitatea și rapiditatea acestei forme revoluționare de comunicare au contribuit consistent la transformarea internetului în cel mai bun prieten al consumatorului modern. Astfel, nu doar că orice subiect este tratat cu strictă amănunțire în mediul online, dar aici chiar și ce nu are valoarea unei informații, dobândește capacitatea de a capta atenția și a mobiliza cetățenii unei societăți.

            Conștienți de potențialul mediului online, candidații alegerilor prezidențiale (și nu numai) se conformează erei digitale. În timp ce numărul utilizatorilor de internet crește, ideea de a muta până și campaniile electorale în lumea virtuală, reprezintă o strategie care a garantat succesul mulor exemple până acum. Astfel, tehnologia și propulsarea nevoii de informație au revărsat un impact major nu doar asupra timpului liber al ființei umane ci dimpotrivă, asupra sumei totale a timpului acesteia (fie că este acasă, în drum spre serviciu, la serviciu, ia masa, este în prezența altor persoane etc). Această răsturnare de valori care delimitează o societate tradițională/consevatoare, de una modernă, a influențat până și modul în care campaniile electorale se desfășoară.

          Dacă acum 70 de ani, alegerile erau pregătite cu panouri stradale, întâlniri directe între candidați și electorat, discursul fiind cel care capta cel mai mult atenția, în era digitală, imaginea este cea care convinge. Trăind într-o lume în care se pune accentul pe imagine, oamenii consideră că vorbele sunt promisiuni neîmplinite și astfel, preferă să își plaseze toată încrederea pe baza analizei de imagine a celui care se propune ca fiind un luptător pentru drepturile lor. Și în timp ce internetul este un suport care susține presiunea de grup cu rapiditatea unui click, „efectul de turmă” a încununat condiția imaginii să reprezinte succesul lumii moderne.

            În „Arta de a renunța cu stil sau mai puțin înseamnă mai mult”, autorul german, Alexander von Schöburg face analiza societății contemporane pe care o găsește plină de copii ale unor lideri de opinie. „Când fiica mea vrea neapărat înghețată, pentru că prietenul ei de joacă a primit, există în general, modalități de reacție (…). C, încerc să îi explic că unul dintre lucrurile care deosebesc omul de oaie este capacitatea de a nu behăi pentru simplul motiv că o fac cei din jur (…). Opțiunea C funcționează uneori, când ne amuzăm și nu cumpărăm înghețată pe caniculă. Semnalul nostru secret este Bee!. Când unul dintre noi face Bee! înseamnă că ne luptăm să ținem la respect oaia din noi, care poftește mereu după ce au cei din jur”.

         Schöburg încearcă să convingă cititorii de faptul că, în timp ce majoritatea fugăresc o imagine care să le ofere sentimentul de supremație, abordarea importanței lucrurilor din jurul nostru manifestă o scădere a calității considerabile. Plecând de la premiza că mediul online servește tuturor utilizatorilor ca metodă gratuită de promovare, în lumea reală se regăsesc din ce în ce mai multe cazuri de oameni neîmpliniți, frustrați, aflați în depresie sau înregistrând tentative de sinucidere. Faptul că în realitatea curentă oameni ar trebui să consume eforturi îndelungate pentru a obține succesul sau pentru a avea parte de ceea ce îi împlinește, transformă lumea virtuală într-un loc unde aceștia consideră că pot avea totul (iar psihologii menționează că „totul” pleacă de la atenție). 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload