Igor Dodon: „Eu îl admir foarte mult pe Lukașenko iar Republica Moldova ar trebui să învețe de la Be

Eforturile locuitorilor din Belarus de a-l da jos de la putere pe Alexandr Lukașenko după 26 de ani de dictatură sunt susținute și de liderii europeni care reproșează proaspăt realesului președinte că nu respectă drepturile oamenilor, privându-i de libertatea de exprimare. După alegerile prezidențiale din data de 9 august când Lukașenko a anunțat că a fost votat de 80% din populație, sute de mii de belaruși au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva fraudei electorale. Cunoscut sub numele de „ultimul dictator al Europei”, Lukașenko este acuzat de corupție și faptul că nu vrea să lase locul din fruntea celui mai înalt fotoliu al țării, să fie câștigat pe drept.

În timp ce weekend de weeknd, belarușii au ieșit cu sutele de mii în stradă, luptând pentru o democrație pură, președintele a dat cerut forțelor de ordine să aresteze fără milă. Printre cei lipsiți de libertate se numără și opozanții acestuia. Una dintre acestea este Maria Kolesnikova despre care Lukașenko a insistat că aceasta a fost aruncată dintr-o mașină în mers de alți doi opozanți în timp ce aceștia fugeau în Ucraina vecină. Acuzată că a încercat să treacă ilegal frontiera, Kolesnikova dezminte informațiile. Mai mult, însăși Kievul explică că opozanta s-a opus expulzării sale forțate din Belarus și că din cauza imposibilității de a o convinge să prăsească țara, ea a fost arestată. Potrivit agenţiei Interfax Ucraina, ea şi-a rupt paşaportul pentru a nu i se permite să treacă frontiera.

Protestele nu încetează în capitala Belarusului, Minsk, iar răsunetele cetățenilor nu au rămas fără ecou pe întreg mapamondul. Pentru a-și arăta solidaritatea față de aceștia, 29 de țări (Statele Unite, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Japonia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi Ucraina) au emis ieri o declarație comună prin care au condamnat arestările în masă și restricționarea internetului în Belarus.

„Închiderea şi blocarea sau filtrarea serviciilor limitează nejustificat drepturile de întrunire paşnică şi libertatea de asociere şi de exprimare, mai ales atunci când acestea sunt lipsite de echitate procedurală şi de transparenţă. Alături de măsurile restrictive şi intimidarea utilizate împotriva candidaţilor opoziţiei şi a arestărilor în masă şi detenţiilor membrilor societăţii civile şi jurnaliştilor din Belarus, acţiunile de limitare a accesului la internet, inclusiv la reţelele sociale şi alte platforme digitale de comunicare, erodează şi mai mult spaţiul civic”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat american.

Tot în cursul zilei de ieri, la un forum al femeilor, de data aceasta, Alekandr Lukașenko a anunțat că a plasat armata îns tare de alertă și a cerut închiderea granițelor cu Polonia și Ucraina deoarece cele două state s-au implicat activ de partea protestatarilor în mișcările de stradă care au izbucnit după alegerile presidențiale. Până în prezent, Polonia, Ucraina și Lituania au denunțat alegerile electorale din 9 august, apreciindu-le drept fraudate și au primit mai mulți opozanți care au fugit de regimul de la Minsk.

În plus, Lukașenko este hotărât să retragă trupele de pe străzi și să le trimită la frontiera vestică pentru a întări apărarea țării în fața unei eventuale agresiuni militare. „Suntem foțați să retragem trupele de pe străzi”, a declarat președintele de 66 de ani, cerând popoarelor din cele trei țări vecine „să oprească politicienii fără minte! Nu îi lăsați să declanșeze un război!”.

A doua zi, totuși, frontiera dintre Polonia şi Belarus a rămas. „Frontiera este deschisă, nu vedem perturbări, nu există timpi de aşteptare şi nu avem semnale că frontiera se va închide”, a spus un ofiţer al poliţiei de frontieră sub protecţia anonimatului, în condiţiile în care nu a fost autorizat să discute cu mass-media.

Speriat de eforturile țărilor vecine de a-i susține pe beloruși, Lukașenko a avertizat la începutul acestei săptămâni că dacă regimul său cade, Rusia va fi următoarea. „Ştiţi la ce concluzie am ajuns cu establishment-ul şi autorităţile ruse? Dacă Belarusul cade, următoarea va fi Rusia. Dacă Lukaşenko se prăbuşeşte, tot sistemul se va prăbuşi, urmat de tot Belarusul”, a dat asigurări președintele de la Minsk. Vladimir Putin, un aliat al regimului Lukașenko și-a exprimat deja intenția de a-l ajuta dacă protestele degenerează în violențe.

De altă parte, Igor Dodon, președintele Republicii Moldova a recunoscut că îl admiră foarte mult pe șeful statului de la Minsk pentru ceea ce a făcut, iar Belarusul ar trebui văzut ca un exemplu în Republica Moldova. „Îmi plac foarte multe lucruri pe care le face Lukașenko, datorită căruia belarușii au avut minte și au păstrat industria țării. Noi am distrus totul de când suntem independenți, dar ei datorită lui Lukașenko au avut minte și au păstrat și au mers mai departe. Belarus nu-i Moldova și Dodon nu-i Lukașenko. Mie îmi plac foarte multe lucruri pe care le face acesta, vă spun sincer, chiar dacă unii acum o să mă critice. Lukașenko a făcut din Belarus, vorbesc de economie, de partea socială, un lucru spre care noi trebuie să tindem. Eu consider că noi trebuie să tindem spre o economie și sferă socială cum este în Belarus. Iaca pentru mine aici Belarus este un exemplu, eu am fost acolo de mai multe ori, eu am văzut drumurile, am văzut întreprinderile agricole, industriale. În ceea ce ține de norme democratice, alegeri, proces politic intern, fiecare țară își are standartele sale, treaba lor, eu nu vreau să mă implic în politica internă a altui stat și nu vreau să comentez e bine sau e rău”, a declarat Igor Dodon în emisiunea TV ”Președintele răspunde”.