Lituania, Estonia și Letonia l-au declarat persoana non grata pe Alexandr Lukașenko
Valul de proteste care denunță demisia președintelui belarus Alexandr Lukașenko continuă chiar și la câteva săptămâni după controversatele alegeri prezidențiale din data de 9 august. Precizând că ar fi fost susținut de 80% dintre alegători, Lukașenko nu vede niciun motiv pentru care ar trebui să părăsească cel mai înalt fotoliu din Belarus. Fiind președinte de mai bine de 20 de ani, acesta este văzut în lume ca „ultimul dictator al Europei”. Susținut de regimul de la Rusia, Lukașenko este acuzat de către proprii cetățeni că încearcă să stăpânească puterea de la Belarus, creându-și propriul regim tiran.
În cursul zilei de ieri, pentru a treia duminică la rând, zeci de mii de manifestanți au ieșit pe străzile din Minsk (dar din orașe precum Brest sau Grodno), la apelul opoziției, pentru a denunța regimul președintelui belarus. Cu toate că au fost întâmpinați de vehicule blindate și de armată, belorușii nu s-au lăsat intimidați și au ocupat Piața Octombrie, Piața Independenței și Monumentul Steaua (Zvezda). „Înarmați” cu drapele în culorile opoziției, albastru și roșu, manifestanții au scandat sloganuri împotriva lui Lukașenko. Unii au ironizat aniversarea de 66 de ani a președintelui, ducând un sicriu decorat cu un gâbdac, după cum este poreclit Lukașenko de către detractorii săi.
În pofida faptului că forțele de ordine au intervenit la începutul manifestației, arestând mai multe persoane, acestea nu au făcut uz de gaze lavcrimogene, de grenade asurzitoare sau de gloanțe de cauciuc, așa cum s-a întâmplat în prima duminică de după alegeri.
Recunoscând că Belarusul este condus de un sistem „oarecum autoritar”, astăzi, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a evocat ideea unui referendum constituțional pentru a calma mișcarea de contestare la adresa realegerii sale. „Specialiștii printre care judecători de la Curtea Supremă, lucrează în prezent la un proiect de revizuire a legii fundamentale, care va fi apoi supus referendumului. Aş vrea ca aceste schimbări să ducă la progresul societăţii noastre. Vom insista pe aceste schimbări şi vom propune aceste schimbări poporului nostru”, a declarat liderul belarus într-o şedinţă de lucru, neoferind însă niciun detaliu concret asupra acestui proiect de revizuire a Constituției.
De altă parte, după ce acum două săptămâni, președintele Rusiei, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a trimite ajutor militar aliatului său Lukașenko, astăzi, Kremlinul a anunșat că situația din Belarus este sub control și nu vede nevoia trimiterii de forțe pentru a-l sprijini pe liderul de la Minsk. „Forţele de securitate din Belarus şi conducerea ţării ţin situaţia sub control într-o manieră destul de sigură. Moscova este de asemenea pregătită să sprijine Belarusul, un aliat apropiat al Rusiei, pentru modificarea Constituţiei sale dacă i se cere acest lucru”, a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Îngrijorate de situația din Belarus, statele Uniunii Europene au s-au reunit acum două săptămâni într-o ședință extraordinară pentru a discuta potențiale sancțiuni la adresa regimului lui Lukașenko. Pe 19 august, liderii UE au anunțat că nu recunosc rezultatul alegerilor prezidenţiale din Belarus din 9 august, în urma cărora actualul preşedinte Alexandr Lukaşenko a fost proclamat câştigător. Mai mult, dând asigurări că UE este alături de poporul acestei ţări, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a adăugat că UE va adopta în curând sancţiuni împotriva unui număr substanţial de lideri ai regimului lui Aleksandr Lukaşenko, responsabili de “violenţe, represiuni şi fraude electorale”. „Susţinem cu fermitate dreptul poporului din Belarus de a-şi determina propriul destin”, a insistat Charles Michel.
Între timp, fără să stea prea mult pe gânduri, Lituania, Estonia și Letonia l-au declarat pe Lukașenko persoana non grata, acesta fiind inclus în lista neagră alături de alți aproximativ 30 de înalți funcționari ai regimului său. Aceste trei țări baltice îl acuză pe liderul de la Minsk de presupusă fraudă electorală și de represiuni împotriva manifestanților pro-democrație.
„Trimitem un mesaj că trebuie să facem mai mult decât pur şi simplu să publicăm declaraţii, că trebuie să luăm de asemenea măsuri concrete”, a declarat pentru AFP ministrul lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius.
