Ultima șansă pentru bieloruși să îl înlăture de la putere pe `ultimul dictator al Europei`

Alegerile prezidențiale din Belarus urmau să aducă o urmă de speranța în inimile milioanelor de locuitori care s-au săturat să fie victimele unei corupții nemărginite. Aflat la putere încă din 1994, Aleksandr Lukaşenko este văzut de proprii cetățeni ca fiind un tiran care fraudează fiecare alegere pentru a se pune singur în cel mai înalt fotoliu al Belarusului, iar în afara țării, europenii îl descriu pe liderul de la Minsk ca fiind „ultimul dictator al continentului”. În data de 9 august, oamenii din Belarus au sperat că vor ieși de sub coșmarul de 26 de ani, oferindu-și șansă la libertate și o democrație curată. Candidatura unei femei simple și umile, care vrea să lupte pentru bielorusi dar și să își răzbune soțul care a fost încarcerat de către regimul Lukașenko când acesta și-a propus să devină președintele țării, părea șansa ideală de a-l înlătura pe dictator de la putere. Cu toate că o majoritate extraordinară de belarusi au susținut-o pe Svetlanei Tihanovskaia încă din primul moment, rezultatul alegerilor a fost o altă lovitură de șoc pentru istoria modernă a țării.

Aleksandr Lukașenko susține că a câștigat 80% din voturi la alegerile prezidențiale în timp ce Svetlana Tihanovskaia ar fi obţinut doar puţin peste 10 procente. Această veste a zguduit țara provocând cel mai mare protest din istorii Belarusului, la care au participat aproximativ 200.000 de oameni. La o săptămână după controversatele alegeri, zeci de mii de persoane s-au adunat la Minsk și în alte orașe pentru un „Marș al Libertății”. Scandând „Demisia”, bielorușii au mărșăluit duminică, pe străzi cu flori și baloane către piața centrală a Capitalei. Grevele și protestele debutate odată cu anunțarea rezultatului de la alegeri, au crescut în intensitate după ce președintele Rusiei, Vladimir Puțîn, i-ar fi transmis lui Lukașenko, printr-o convorbire telefonică, că este gata să-l ajute inclusiv militar, dacă va fi nevoie. Acţiunea grevistă a cuprins şi televiziunea naţională care, în repetate rânduri a difuzat imagini cu redacţia goală, în timp ce jurnaliştii au ieşit în stradă pentru a denunţa cenzura şi fraudarea alegerilor. Furia oamenilor s-a transformat în disperarea ultimei încercări. Într-o luptă „pe viață și pe moarte”, bielorușii nu vor să accepte încă un mandat sub teroarea lui Lukașenko. În primele zile, protestele au fost reprimate brutal şi peste 6.700 de oameni au fost arestaţi. Mulţi au vorbit despre tortură cât timp s-au aflat în custodia serviciilor de securitate. Temându-se pentru viața ei, Svetlana Tihanovskaia se află în exil în Lituania, după ce a denunțat rezultatul alegerilor. Conform acesteia, ea ar fi câştigat, probabil cu 60 - 70 la sută, dacă voturile ar fi fost numărate corect. „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea şi să devin un lider naţional în această perioadă, pentru calmarea situaţiei, revenirea la normalitate, eliberarea prizonierilor politici şi crearea, în cel mai scurt timp, a condiţiilor pentru noi alegeri prezidenţiale. Reale, oneste şi transparente”, a transmis din exil, lidera opoziției. Dorința reorganizării alegerilor prezidențiale susținute de Svetlana și mulți alți bielorusi, nu îl intimidează pe Aleksandr Lukașenko. „Am avut deja alegeri. Până nu mă ucideţi, nu vor fi altele. Nu ar trebui niciodată să vă aşteptaţi să fac ceva sub presiune. Nu vor avea loc (noi alegeri). Unii vor alegeri noi. Uitaţi-vă pe geam! Există tancuri și avioane la 15 minute de granițele noastre. Și nu este un accident. Trupe NATO sunt la porţile noastre. Lituania, Letonia, Polonia şi Ucraina noastră natală ne ordonă să ţinem noi alegeri” a replicat sfidător, președintele Belarusului. Duminică, liderul de la Minsk a venit cu o propunere. În cadrul unei vizite la uzina de automobile din Minsk, Lukaşenko a spus în faţa lucrătorilor că va fi de acord cu un nou vot, atât parlamentar cât și prezidențial, dar numai după ce națiunea va adopta o nouă constituție prin referendum. „Trebuie să aprobăm o nouă Constituție, așa cum vă doriți, în așa fel încât nici măcar opoziția să nu fie împotriva ei. Și, în baza noii constituții, dacă asta doriți, vom avea alegeri noi, parlamentare, prezidențiale și locale. Dacă cineva nu vrea să muncească și vrea să plece, nimeni nu o să-l agreseze, nimeni nu o să-l bată. Vă rog, ușile sunt deschise, de mâine sau de astăzi. Îmi pare rău pentru abordarea mea nepotrivită”, a transmis președintele după ce a schimbat tonul și a acceptat să intre în dialog cu cei care îl contestă. De altă parte, ambasadorul belarus în Slovacia, Igor Leshchenia, a anunțat că susține protestele pașnice din ultima săptămână. „Sunt solidar cu toți cei care au ieșit pe străzile orașelor belaruse și au protestat pașnic, în așa fel încât vocile lor să fie auzite. La fel ca toți bielorușii, sunt șocat de poveștile de tortură și bătăile la care au fost supuși compatrioții mei”, a transmis Leshchenia, unul dintre cei mai vechi și mai apreciați diplomați ai țării. În estul Europei, Rusia crede în Aleksandr Lukaşenko și regimul său politic. Aliat tradiţional al Belarusului, rușii urmăresc îndeaproape situaţia, mai ales că ţara vecină găzduieşte conducte prin care Moscova exportă energie spre Vest şi este considerată zonă-tampon faţă de NATO. Totuși, cu toate că i-a oferit sprijin militar liderului de la Minsk, președintele rus, Vladimir Putin i-a avertizat pe cancelarul german Angela Merkel şi pe omologul francez, Emmanuel Macron, că este „inacceptabil” să intervină în problema politică din Belarus. Aceste recomandări vin în urma remarcii făcute de Angela Merkel care i-ar fi mărturisit lui Putin că Berlinul şi-a dorit că Guvernul din Belarus să se abţină de la folosirea violenţei, să elibereze deţinuţii politic şi să înceapă discuţiile cu opoziţia. „De cel puţin zece zile protestele la adresa preşedintelui au luat amploare, iar cel puţîn 2 oameni au murit în confruntările violente cu forţele de ordine şi mai multe mii au fost reţinuţi. Uniunea Europeană se pregăteşte să impună noi sancţiuni Minskului în urma represiunii”, informează Protv.