Liban a declarat doliu și stare de urgență după explozia nimicitoare de la Beirut

August 6, 2020

 

 

          Bilanțul dezastrului produs în data de 4 august în capitala Libanului a ajuns până în momentul de față la 150 de decese și mai mult de 5.000 de răniți. Totuși, cifra poate crește în orice moment, în condițiile în care echipele de salvare caută supraviețuitori printre ruine. Potrivit autorităților locale, sursa deflagratiei a fost un depozit din port unde erau stocate, în condiții precare, peste 2.700 de tone de azotat de amoniu, confiscate în 2015 de pe o nava. Inițial, explozia a vizat niște artificii, iar după aceea, focul s-a extins până la aotatul de amoniu. „Începe cu un incendiu mărunt, din cauza unor lucrări de mentenanță, a unui sudor, a unei țigări, nu contează. În apropierea artificiilor trebuie să fie toleranță zero la asemenea greșeli. Și suntem siguri că artificiile s-au aprins. Era o cantitate uriașă de artificii acolo și asta e ceea ce a aprins azotatul de amoniu”, a explicat Boaz Hayoun, expert israelian în explozibil. Autoritățile au deschis deja o anchetă pentru neglijență și mai mulți oficiali ai portului au fost plasați în arest la domiciliu.

           Din nefericire, catastrofa produsă în Beirut vine ca o lovitură sub centură pentru libanezi în condițiile în care statul este în pragul colapsului. Aflată deja în cea mai mare criză economică de la Războiul Civil, încheiat în 1990, țara se confruntă și cu tulburări politice și proteste. Astăzi, la criza sanitară cauzată de noul coronavirus se adaugă perioada de doliu și starea de urgență decretată de guvernul de la Beirut. 

      Un număr mare de țări au sărit în ajutorul Libanului, arătându-și imediat solidaritatea cu suferință prin care trece această națiune. În timp ce Franța și Marea Britanie  au trimis două avioane cu ajutoare medicale și specialiști în misiuni de salvare, israelienii au luminat clădirea primăriei din Tel Aviv în culorile drapelului libanez. De altă parte, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a trimis Beirutului un avion cu 20 de tone de provizii medicale necesare pentru a trata persoanele rănite în explozie. Potrivit OMS, proviziile medicale sunt suficiente pentru a acoperi necesarul a 1.000 de intervenţii în caz de traumă şi a 1.000 de intervenţii chirurgicale, acestea fiind distribuite spitalelor din întregul Liban care au primit pacienţi de la Beirut, în contextul în care trei spitale din capitala libaneză nu mai sunt funcţionale, iar două au fost parţial afectate de explozie. Cele aflate în preajma deflagrației au fost avariate de unda de șoc, iar victimele nu mai pot fi tratate acolo. Pacienții din acele unități medicale au fost mutați. 

          „Avem distrugeri pe toate cele cinci etaje. Încă de noaptea trecută i-am evacuat pe bolnavi pe terenul din fața spitalului și îi îngrijim acolo. Am împărțit pacienții, unii dintre ei trebuie să fie transferați la alte spitale și pe alții i-am mutat deja la alte clinici unde pot fi îngrijiți după nevoi”, mărturisește Dr. Kamal Haddad, de la Saint George Hospital. 

        „Rar a fost atât de greu testată rezistenţa legendară a poporului libanez”, a declarat OMS într-o declaraţie de presă, remarcând că explozia de marţi s-a suprapus revoltelor civile, crizei economice, pandemiei de Covid-19 şi poverii pe care o reprezintă găzduirea a aproape 900.000 de refugiaţi sirieni.

       Mai grav este că principalul siloz de grâne al Libanului (cu o capacitate de 120.000 de tone de grâu) a fost distrus în explozie, împreună cu tot grâul depozitat înăuntru, ceea ce face că Libanul să mai aibă rezerve de grâne pentru mai puţin de o lună. Conform ministrului economiei, Raoul Nehme, țara are nevoie de stocuri care să-i ajungă timp de cel puţin trei luni pentru a-şi asigura siguranţa alimentară iar în prezent se caută alte spaţii de depozitare. Cu o populație de 6 milioane de locuitori, Libanul încearcă să transfere imediat patru nave care transportă 25.000 de tone de făină către portul Tripoli. În urma deflagratiei a rămas un dezastru. În timp ce 300.000 de oameni au rămas fără locuințe, absolut toate depozitele și halele aflate în apropierea portului, au fost făcute praf. 

           „Cred că între 250.000 și 300.000 de oameni au rămas fără adăpost. Am pierdut 10 membri ai Brigăzii de Pompieri din Beirut, iar valoarea pagubelor este estimată între 3 şi 5 miliarde de dolari, poate chiar mai mult”, a declarat primarul Beirutului, Marwan Aboud. 

            Pe locul exploziei a apărut un crater uriaș care, potrivit imaginilor din satelit, s-a umplut rapid cu apă. La orizont, pe o rază de mai mulți kilometri, imaginea este una apocaliptică. „Clădiri pulverizate de suflul exploziei și mășini răsturnate ca după tornadă. Clădirile rămase în picioare nu mai au fațade și ferestre, iar străzile sunt pline de mormane de moloz și de bucăți de sticlă”, informează Protv. „A căzut ceva pe mașina mea, tot geamul pe mine. Și a venit un TIR foarte mare, m-a mișcat toată. Panică. Am început să plâng, să țip. Mă gândeam că am murit, că a venit să ne omoare. Nu știu ce mă gândeam eu atunci. Niște fețe pline de sânge m-au scos. Ne-am dat la o parte că ziceam că mai vine încă o bombă. Lume cu sânge, nu că aveau un pic de sânge, erau plini de sânge”, descrie Rîm Sbeiti, o româncă stabilită în Beirut. 

         Disperați că au pierdut locuințele, pe cei dragi, afacerile și chiar visurile, oamenii mai caută acum prin dărâmături încercând să recupereze fie o viață, fie câte ceva din bunurile lor. 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload