Turcia s-a răzbunat pe Europa și a deschis granița refugiaților către UE
După ce a trecut printr-o criză umanitară fără precedent acum cinci ani, Uniunea Europeană a început să retrăiască aceleași sentimente pe care le-a simțit, forțat, la începutul lui 2015, când sute de refugiați și imigranți își părăseau țările afectate de conflicte militare sau sărăcie, pentru a găsi un viitor mai bun în spațiul Blocului Comunitar. Luată prin surprindere, Ungaria a devenit atunci, gazda a sute de suflete extracomunitare, fiind nevoită să le ofere asistență până când Comisia Europeană a decis repartizarea acestora în cote obligatorii tuturor statelor membre.
Cu toate că au trecut cinci ani în care liderii de la Bruxelles au învățat cât de periculoasă este amenințarea a sute de mii de extracomunitari veniți pe teritoriile Uniunii Europene, nici criza de imagine, nici deteriorarea relațiilor dintre țările memmbre și instituțiile europene, dar nici Brexitul pare să nu fi fost o lecție suficientă. Astăzi, Blocul comunitar este din nou martorul unei crize care s-ar putea transforma într-o problemă ce nu va mai ierta Uniunea Europeană. Crezând că pot respira ușurate, autoritățile europene au rămas perplexe în cursul weekendului trecut, când președintele turc, Recep Erdogan a fost nevoit să rexaleze controalele la graniță penttru refugiații care încearcă să ajungă din Turcia în Uniunea Europeană, din cauza presiunii celor care vin din Siria, împinși de avansarea forțelor siriene în bastionul rebel Idlib. Practic, președintele Erdogan a ales să ia această decizie, după ce un raid aerian al forțelor guvernamentale siriene a ucis săptămâna trecută cel puțin 33 de militari turci. Cerând președintelui rus, Vladimir Putin, un susținător al regimului lui Bashar al Asaad să intervină, Erdogan a ales să își reverse frustrarea refuzului Moscovei, pe Europa. Cu toate că obișnuia să mai amenințe Uniunea Europeană că are de gând să îi lase pe refugiații din Orientul Mijlociu și să treacă prin Turcia pentru a intra astfel în primul teritoriu al Blocului comunitar, Erdogan nu a făcut-o pentru că în 2016 președintele turc a semnat un acord cu UE, potrivit căruia avea să primească ajutor financiar din partea Bruxelles-ului pentru a bloca valul migranților. Conform datelor oficiale, aproximativ 3,6 milioane de refugiați se află în Turcia.
În prezent, zeci de mii de refugiați hoinăresc deja pe spațiul Greciei, cu scopul de a înainta spre centrul Europei.
La mai bine de 48 de ore de când Turcia a eliminat controalele la frontieră, tensiunile au atins cote ridicate, din cauza celor 200 de kilometri ai frontierei terestre dintr Turcia și Grecia. Aflați într-o zonă de conflict de foarte mulți ani și simțindu-se invadați de soldați străini care luptă fie pentru, fie împotriva regimului Bashar al Asaad, mii de sirieni au luat calea refugiului pentru a-și salva viețile. Căutând adăpost în Europa, astăzi, migranții au ajuns în Grecia unde, grănicerii eleni au folosit gaze lacrimogene pentru a-i opri să intre ilegal în țară. De cealaltă parte, grupurile de migranți au aruncat cu pietre în grăniceri. O primă reacție urgentă a autorităților din Grecia a fost închiderea punctelor de frontieră, în paralel cu înăsprirea măsurilor de securitate însă, în anumite locuri, migranții au reușit să taie gardul de sârmă ghimpată.
„Am decshis granițele ieri. Până azi-dimineață, aproape 18.000 au forțat frontiera și au trecut mai departe. Probabil până la sfârșitul zilei vor fi până la 25-30.000”, declara președintele Turciei, vinerea trecută.
De altă parte, Michalis Chrysochoidis, ministrul grec al Ordinii Publice a transmis că este foarte trist ce se întâmplă de cealaltă parte a frontierei, faptul că oameni nefericiți sunt nevoiți să se adune la frontierele Greciei, sperând să poată intra în țară fără documente de călătorie. „Răspunsul nostru este că țara noastră îi primește pe toți cei care au documente legale de călătorie, dar nu putem accepta persoane din alte țări care nu dețin documente legale”, a precizat acesta.
Martoră la ceea „războiul” dintre grănicerii ale căror ordine sunt de a nu îi lăsa pe migranții ilegali să intre pe teritoriul țării și disperarea extracomunitarilor de a trece mai departe cu prețul vieții, pentru a-și ofei ultima șansă la viitor, a speriat-o chiar și pe Bulgaria, care este acum pregătită să desfășoare la granița cu Turcia, aproximativ o mie de soldați, dar și echipamente militare.
„În acest moment există o amenințare reală din cauza evenimentelor care se petrec acolo. Când se luptă cu rachete, oamenii încep să fugă și panica este imensă”, a explicat Boyko Borissov, premierul Bulgariei.
Între timp, liderii europeni privesc cu groază ceea ce se întâmplă în Grecia, înțelegând că grănicerii eleni nu vor putea face față prea mult timp, valului de migranți și nu va dura până când zecile de mii de suflete disperate vor invada teritoriile statelor UE. „Este un atac al Turciei contra Uniunii Europene şi Greciei. Fiinţe umane sunt utilizate pentru a face presiuni asupra Europei. Oficialităţile europene ar trebui să se opună unei acţiuni organizate cu bună ştiinţă de preşedintele Erdogan care foloseşte solicitanţii de azil ca pe arme. Dacă noi cedăm în faţa presiunii turce, dacă preşedintele Erdogan iese ca un învingător care decide dacă zeci de mii de fiinţe umane pot să se îndrepte rapid către Grecia şi UE, atunci alte sute de mii vor urma şi astfel se va pune capăt liberei circulaţii în Europa. Situaţia de la frontiera dintre Turcia şi Grecia drept un test al adevărului pentru Europa (…) nu trebuie să se repete criza migranţilor din 2015 (…) solicit consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene”, a declarat Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz într-o conferinţă de presă consacrată situaţiei din Siria şi celei de la frontiera turco-greacă.
