Abia s-a coborât drapelul Marii Britanii de la instituțiile europene, iar cele două tabere au începu
După un weekend petrecut cu mult fast, premierul britanic Boris Johnson a revenit luni la sediul Guvernului din Londra cu o atitudine dură, hotărâtă și radicală. Văzându-se cu Marea Britanie ieșită oficial din Uniunea Europeană, premierul britanic a declarat la prima oră a acestei săptămâni că Regatul Unit nu intenționează să insiste ca Uniunea Europeană să se conformeze tuturor regulilor britanice, dar și Blocul comunitar trebuie să înțeleagă că Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord nu ar trebuie să fie obligate să accepte regulile UE în puncte cheie. „De exemplu, Londra nu va insista ca UE să se conformeze regulilor britanice privind materialele plastice de unică folosință. Nu va interzice mașinile germane sau vinurile italiene chiar dacă aceste țări nu se conformează regulilor britanice. Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă principiul ce e bun pentru gâscă e bun și pentru gâscan”, a subliniat Boris Johnson, adăugând că Marea Britanie nu intenționează să își diminueze standardele după ieșirea din UE.
Drept răspuns, Michel Barnier, negociatorul-șef al UE a afirmat că accesul Marii Britanii pe piața Blocului comunitar va fi proporțională cu angajamentele asumate de Londra în respectarea reglementărilor comunitare. Pentru liderul european, Brexitul a creat sentimente de tristețe. „Există motive din partea britanică, dar există motive și în Europa. Este vorba de sentimentul de a fi izolat, abandonat, sentimentul că Europa nu a protejat de mondializare”, a explicat Barnier, criticând „ultraliberalismul, criza financiară, precum și excesul finanțelor de nivel înalt. „Toate acestea au generat o îndepărtare de modelul care era Europa, de economia socială de piață. Bruxellesul trebuie să abordeze problemele majorității. Britanicii renunță la 650 de acorduri internaționale, deci va trebui reconstruit totul. Este vorba de o negociere excepțională, pentru a face maximul și a reconstrui relații cu britanicii. Pentru prima dată, negocierile vor avea loc în contextul divergențelor privind reglementările. Întrebarea este: aceste divergențe vor rămâne oare în limite rezonabile ori vor deveni instrument de dumping? Uniunea Europeană va stabili nivelul taxelor vamale în funcție de angajamentele luate pentru respectarea unui acord liber și echitabil. Accesul pe piețele noastre va fi proporțional cu angajamentul asumat de britanici pentru respectarea anumitor reguli, indiferent că este vorba de subvenții, de reglementările în domeniul mediului, de cele economice și de cele sociale”, a subliniat negociatorul-șef al UE.
Anterior, Boris Johnson afirmase că „nu are nevoie de un acord de liber schimb care ar implica acceptarea reglementărilor europene în materie de concurență, subvenții, protecție socială și altele, nu mai mult decât respectarea de către UE a reglementărilor britanice”. Acesta își dorește să obțină un acord cu Blocul comunitar, până la sfârșitul anului 2020, refuzând să prelungească cele 11 luni ale perioadei de tranziție în care se află în momentul de față, cele două tabere. De altă parte însă, liderii europeni au avertizat că perioada de negocieri ar fi prea scurtă. „Renunțarea bruscă de către Marea Britanie la reglementările UE la finalul perioadei de tranziție și lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană ar putea genera probleme semnificative pentru ambele părți, în principal în privința traficului bilateral de mărfuri, a transporturilor și tranzacțiilor financiare”, informează Mediafax.
În cazul încheierii perioadei de tranziție fără un acord Brexit, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen consideră că Marea Britanie va avea mai mult de suferit decât Uniunea Europeană.
„În cazul în care nu ajungem la un acord până la sfârșitul anului 2020, vom ajunge din nou la o situație de tip marginea prăpastiei, iar acest lucru ar afecta în mod clar interesele noastre, dar va afecta Marea Britanie mai mult decât Uniunea Europeană, deoarece UE va continua să beneficieze de piața comună din uniunea vamală și de cele 70 de acorduri internaționale semnate cu partenerii noștri. Dra oricum nu este în interesul nostru. Vom organiza aceste negocieri pentru a obține cele mai multe rezultate într-o perioadă scurtă. Pe 1 februarie vom fi pregătiți să oferim un mandat de negocieri”, a declarat Ursula von der Leyen.
În Scoția, cetățenii se declară tot mai hotărâți să își câștige independența. Conform unui sondaj de opinie realizat chiar înainte de Brexit, sprijinul pentru independența Scoției a crescut la 52%, cel mai înalt nivel de la refenedumul din 2016. Acest rezultat poate fi un motiv de satisfacție pentru prim-ministrul scoțian Nicola Sturgeon care militează pentru organizarea unui al doilea referendum pe acest subiect, după eșecul taberei sale separatiste la precedenta consultare populară din 2014. Din păcate pentru aceasta, Guvernul britanic refuză cu ferimitate orice nou scrutin.
