Postările pe Facebook și Instagram, joburi de mii de euro pentru narcisiști
Scopul inițial al ideii de rețea socială a fost punerea în contact a unui număr mare de persoane care pot socializa, a urmări activitatea recentă și cea trecută a unui posesor de astfel de cont și a vizualiza fotografii. Opțiuni precum a cumpăra cu ajutorul acestora sau a participa la jocuri (individuale sau comune) au transformat rapid rețelele sociale în adevărate instrumente fără de care cel puțin tinerii, se pare, nu mai pot trăi. De aici și până la a sesiza adevăratul potențial al asocierii rapidității cu care acest mijloc de comunicare poate ajunge la un număr infinit de persoane, nu a fost decât un pas. Afacerile se fac astăzi mult mai bine în spatele promovării pe Facebook, Twiter, Instagram etc. Cum și cât câștigă persoanele publice din România prin simplul fapt că posedă un cont de Facebook?
Politica de promovare, denumită şi politică promoţională sau de comunicare, cuprinde un complex de activităţi care au ca scop informarea publicului ţintă în legătură cu bunurile şi produsele oferite pe piaţă. Scopul fundamental al politicii de promovare în mediul rețelelor sociale este de a crea prin mesaje, acţiuni şi tehnici diferite, condiţiile care să-i determine pe consumatorii ţintă (abonații rețelelor sociale) să se comporte într-o manieră dezirabilă ofertantului. Pentru aceasta, publicul deja existent trebuie sensibilizat în privinţa unei noi oferte, dar se dorește și atragerea unor noi segmente de piaţă sau edificarea încrederii acestora. Tot cu ajutorul promovării în mediul în care tot mai mulţi utilizatori îşi fac simţită prezenţa, unele produse noi pe piață vor căpăta identitate. În primă instanță, promovarea în social media are în vedere furnizarea de informaţii potențialilor consumtori.
Rolul cel mai important al promovării în spaţiul reţelelor sociale îl reprezintă stimularea cererii prin motivarea publicului țintă. Interesul agențiilor de publicitate caută ca prin reclame să scoată în evidenţă diferenţa dintre produsele sale şi concurenţa. În acest moment, deținătorul unui cont de Facebook va percepe însuşirile suplimentare ale unor produse şi va fi dispus să plătească un preţ mai mare. În acelaşi context, promovarea din mediu social online reaminteşte permanent atu-urile produselor respective pentru a-i împiedica pe clienţi să-şi reorienteze preferinţele către alte oferte. Pentru cumpărători, orice formă de evidențiere a unui produs va însemna publicitate. Azi, oricine deține un cont de Facebook știe că pagina pe care o accesezi conține și inserturi de reclame ale unor produse sau servicii. În acest sens, marketerii au țintit faptul că o pagină accesată cât mai des de un număr cât mai mare de vizualizatori are șanse de a promova mai bine decât acele pagini mai puțin vizitate. Și cine are puterea de a atrage atenția în România, dacă nu persoanele publice?
„Vedetele din showbiz-ul românesc sunt foarte active în mediul online. Celebritățile promovează anumite produse, dar nu gratis. Artiștii care au peste 1 milion de fani pe pagina lor oficială sunt aleși de companii, în scopul unor reclame pe Facebook. Sumele sunt destul de frumușele, pornind de la 1.000 de euro pentru un singur mesaj de promovare” postază click.ro în intro-ul unui articol care demască care sunt vedetele autohtone care profită de faima lor pentru a câștiga un ban în plus. Astfel, printre acestea se numără Cătălin Botezatu (cunoscut pentru promovările unor branduri foarte cunoscute), Adelina Pestrițu (făcând reclamă unor firme de haine), Bianca Drăgușanu, Radu Vâlcan, Elena Gheorghe, Delia, Andreea Bănică, Inna, Andreea Raicu, Teo Trandafir, Anda Adam, Alex Velea etc. Deși de cele mai multe ori vedetele își negociază câștigurile pentru momentul lor de advertising, majoritatea primesc cadouri ce constau în accesorii, haine, produse cosmetice, excursii etc.
Strategia fotografiilor în care vedetele sunt surprinse folosind anumite produse are ca scop provocarea abonaților unei rețele sociale (în special a celor care iubesc aceste persoane și își doresc sp fie cât mai aproape de ele) să cumpere și să folosească același tip de produs, creând impresia unei apropieri inestimabile dintre idol și fan. Pentru că statisticile arată că sunt cele mai urmărite vedete în spațiul virtual, Bianca Drăgușanu percepe între 500 și 1.000 euro pe fiecare postare în care promovează numele unui salon de frumusețe sau laudă preparatele unui restaurant. Manechinul Gina Pistol cere 100 euro pe postare, iar Iulia Vântur consideră că asocierea imaginii sale cu identitatea unor produse costă 300 de euro (mai mult cu 100 de euro față de cântăreața Ruby). Surprinzător, deși are un record de 130.000 de like-uri la o postare, Daniela Crudu nu percepe nicio taxă atunci când decide din politețe să promoveze serviciile oricărei companii care o contactează. Acest demers nu este unul nou, inițiat în România ci vine din SUA unde Rihanna, Kim Kardeshian sau Beyonce se îmbogățesc săptămânal cu sume echivalente cu susținerea unui concert, numai din postările de pe rețelele de socializare.
