Noile tehnologii au inițiat era în care fotografia câștigă teren în fața cuvintelor

December 11, 2019

 

         Designerii de fotografie au înţeles că premisa persuasivităţii unui mesaj vizual este cunoaşterea comportamentului şi a mentalităţii audienței. Astfel, într-o revistă pentru femei vom găsi în mod evident imagini dedicate hainelor la modă, parfumurilor, cosmeticelor de întreţinere corporală, destinaţii romantice unde acestea îşi pot petrecere vacanţa sau evenimente culturale care li se adresează în mod deosebit. Pentru a reuşi să influenţeze cu certitudine comportamentul publicului, branduri importante care dispun de un buget considerabil, recurg la o investigare sistematică a caracteristicilor psihografice ale potenţialilor cititori, la studierea motivaţiei, intereselor, trebuinţelor şi aşteptărilor lor şi la testarea prealabilă a atitudinii publicului faţă de diverse variante ale mesajului vizual proiectat. Desigur, unul din rolurile fotografiilor prezentate în mass media românească este şi acela de a adopta o nouă atitudine faţă de o situaţie, un fenomen ce a luat amploare (de remarcat campaniile sociale pe care ziarele le fac în mod insistent asupra cititului în transportul în comun).

           Întregul fenomen al rememorării fotografiilor vizualizate funcţionează, de altfel, pe principiul metonimic: mostra de pe ecran (elogiată brusc în mijlocul serialului sau talk-showului preferat) sau de pe afişul-reclamă etalat pretutindeni (pereţii staţiei de metro, vitrine, reviste şi ziare, cutii de chibrituri, bilete de troleu etc.) este momeala aparent inofensivă, oferită generos (şi gratuit) pentru a declanşa dorinţa, acest mic dispozitiv explozibil cu efect întârziat, plasat cu îndemânare în inconştientul privitorului inocent.  O tehnică de manipulare folosită în presa scrisă este metafora vizuală care poate de asemenea, implica un “transfer”; aceasta transferând anumite însuşiri ale unui semn asupra unui alt semn. Însă,  în timp ce psihanaliza postulează apariţia visului ce simptom benign al reprimării unei dorinţe irealizabile,  mesajul vizual, în esenţă persuasiv, acţionează în sensul invers, al prezentării, impunerii imaginii şi textului ca realizare (pe toate coordonatele unei producţii onirice veritabile: morfologie, animaţie, desfăşurare cronologică etc.) a unei prezumtive dorinţe reprimate.

      Manipularea este cvasi-insesizabilă: dacă visul este o formă de împlinire fantasmatică a dorinţei, atunci vizualizarea unei imagini exterioare similare, aparent personalizate şi investite emoţional cu ajutorul unui text, creează şi întreţine iluzia dorinţei. Cu alte cuvinte, dacă în psihanaliză, vezi ceea ce doreşti, prezumţia simetrică, în cazul fotografiilor de presă, este că doreşti ceea ce vezi.    

         Evoluţia tehnologiei a dat naştere unor metode mai puţin ortodoxe ale creării fotografiei. Cei care nu cunosc acest domeniu, vor crede mereu că fotografia prezentă pe pagina unui ziar este cea care a fost făcută exact la locul evenimentului. Sunt însă, persoane care, din diferite motive, nu pot fi păcăliţi. Toate fotografiile din presă, au suferit modificări mai mari sau mai mici, înainte de a fi publicate. Putem declara că prima modificare a avut loc la nivelul conştiinţei cititorului, care, în urma unui proces îndelungat constând într-un discurs pubicistic şi prezentarea unor ştiri care să atragă prin spectacol, frică, teroare, scandal etc., tabloitizând orice tip de informaţie. Mai pe scurt, primul proces al manipularii este determinat de felul în care mass media transportă informaţia. Şi pentru a menţine această stare de sete continuă de scandal, designerii de fotografie petrec zeci de ore în studio pentru editare.

           Dacă la început modificarea fotografiilor de presă presupunea editarea detaliilor, lumina, claritatea etc., astăzi, modificarea are loc la baza conţinutului fotografiei, ajungându-se până la deprinderea totală de realitate. Puterea expresiei emoţionale a fotografiei (indiferent de imaginea pe care o reprezintă) stă în strategii şi tehnici de modificare care au ca ţintă distorsionarea adevărului până într-acolo încât acesta nu mai seamănă cu ce prezenta fotografia iniţial. Cu toate acestea, atât editorii şi fotojurnaliştii cât şi cititorii (ţinta finală a fotografiilor de presă) nu contestă folosirea editării imaginilor; ba mai mult, manipularea este considerată ca fiind un mijloc creativ de a exprima realitatea.

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive