Summitul NATO s-a încheiat cu decizii istorice, conflicte și neînțelegeri
Marți și miercuri au fost zilele când în Londra, liderii importanți ai statelor membre NATO s-au reunit în cadrul unei întâlniri istorice a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. La 70 de ani de la înființare, în urma acestei reuniuni, NATO și-a propus să afișeze unitate și solidaritate. Cu toate acestea, întâlnirea liderilor statelor membre a fost umbrită și de declarații contradictorii și neînțelegeri. Ca de fiecare dată, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a fost în centrul atenției. Mici dezacorduri au apărut recent la summit, după ce, se pare, liderul de la Casa Albă ar fi fost bârfit de către premierul britanic și de cel canadian. Mai mult, Trump a fost contrazis chiar și de secretarul general al NATO. Oficialul a spus că ţările europene şi Canada au contribuit din plin la bugetul Alianţei, deşi liderul de la Casa Albă se plângea că aceste state nu îşi majorează cotizaţia.
Conform agenției naționale de presă, Mediafax, „statele care fac parte din Alianţa Nord-Atlantică au refirmat angajamentul lor de a se apăra reciproc în caz de atac extern şi s-au declarat pregătite să facă față provocărilor actuale. Chiar dacă preşedintele Donald Trump s-a tot plâns că aliații Americii nu sunt generoşi când vine vorba despre cheltuieli militare, secretarul general al NATO a înaintat altă variantă”.
„Acesta este al cincilea an de creştere a investiţiilor în apărare. De fapt, aliaţii europeni şi Canada au adăugat 130 de miliarde de dolari şi, până la finele lui 2024, această sumă va creşte la 400 de miliarde de dolari. Este un lucru fără precedent şi face NATO mai puternică. Dar liderii au fost de acord că trebuie să facem şi vom face mai mult”, declarat Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO.
În cadrul întâlnirii NATO de anul acesta s-au dezbătut mai multe subiecte printre care, atacurile cibernetice și provocările strategice puse de China. În ceea ce privește Rusia, secretarul general al Alianţei a spus că el crede într-un dialog pe două căi, care să includă apărarea şi descurajarea unor acţiuni radicale. De la Moscova a venit şi răspunsul lui Vladimir Putin.
„Se ştie că ne-am exprimat în mod repetat disponibilitatea de a coopera cu NATO, am demonstrat dorinţa noastră de a combate împreună ameninţările reale, inclusiv, aşa cum se ştie, terorismul internaţional, conflictele armate locale şi pericolul proliferării necontrolate a armelor de distrugere în masă”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei.
În altă ordine de idei, s-a dezbătut și afirmația președintelui francez, Emmanuel Mcaron care, a declarat acum o lună că „NATO este în moarte cerebrală”. La finalul reuniunii, Macron a refuzat să îşi ceară scuze pentru declaraţiile critice la adresa Alianţei şi a adăugat că acestea nu au făcut decât să deschidă o discuţie despre un subiect important.
După reuniunea la nivel înalt a NATO, președintele Klaus Iohannis a declarat că trebuie stabilite amenințările la care trebuie să facă față NATO, cine sunt adversarii și cum se raportează Alianța Nord-Atlantică față de noile puteri. „Trebuie să stabilim împreună care sunt ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cine sunt adversarii noştri, cum se relaţionează NATO cu noile puteri - de exemplu, ce abordare va avea NATO faţă de China. Sunt întrebări foarte legitime şi aceste chestiuni trebuie clarificate. Cum, de exemplu, trebuie să clarificăm cum abordăm terorismul internaţional, cum se abordează teatrele de război unde NATO nu este prezentă ca atare, dar sunt prezenţi membrii noştri. Trebuie să existe o corelare între noi şi dacă misiunea nu este expres una NATO, ca să evităm, de exemplu, situaţii cum au apărut în Siria. Suntem uniţi, NATO este puternică şi mergem împreună mai departe, fără niciun semn de întrebare. Cu această ocazie, s-a reiterat importanţa alocării de resurse, acel ‘burden sharing’, şi naţiunile care nu au ajuns încă la 2% majoritatea şi-au luat angajamentul ferm şi astăzi să accelereze procedura de alocare bugetară, pentru a ajunge şi ei la 2%. S-a discutat, evident, despre procesul de reflecţie sau despre un proces de stabilire a unor strategii pentru NATO. Însă discuţiile au fost foarte bune şi am decis împreună ca, sub conducerea secretarului general, să demareze un astfel de proces de reflecţie. Relaţia transatlantică nu a fost pusă la îndoială de nimeni. A fost o afirmaţie - a şi reiterat preşedintele Macron acest lucru - care a dorit să şocheze un pic, ca să iniţieze un proces de reflecţie. Şi noi toţi suntem de acord că NATO este puternică, fiindcă membrii NATO sunt state democratice. Iar discuţia face parte din democraţie. Fără discuţie, nu poate să existe o democraţie şi, în acest fel, lucrurile sunt convins că vor merge foarte bine mai departe. De asemenea, am hotărât în cadrul NATO să sprijinim Albania pentru a trece mai uşor peste urmările cutremurului”, a declarat Klaus Iohannis.
