„Populația Uniunii Europene va crește până în 2070, dar populația activă va scădea”
Dacă cea mai mare criză umanitară de după del de-al Doilea Război Mondial a transformat Uniunea Europeană într-o victimă a propriilor mândrii, despărțirea Marii Britanii de către blocul comunitar a scos la iveală numeroase acuzații și analize conform cărora Germania ar conduce din umbră alianța economico-politică de pe bătrânul continent cu scopul de a-și asigura cu ajutorul sprijinului statelor membre, o dezvoltare excepțională și ocuparea poziției de lider economic european. În fapt, fondurile europene garantate statelor membre ar fi doar un pretext în condițiile în care pentru acestea, cele 28 de state trebuiau să se supună intens la o legislație care nu crea mai deloc egalitate de șanse între vest și est. În timp ce Germania se confruntă cu o scădere drastică a forței de muncă și a unei populații active, Uniunea Europeană este văzută ca o scuză pentru a redresa situația germanilor, alimentându-le acestora nevoia de „personal”. Nefiind prima dată când crearea blocului comunitar este văzută ca un motiv pentru a da liber circulației și, în timp ce statele mai puțin dezvoltate rămâm fără populație, milioane de străini poposesc în țări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Germania, Austria etc., la muncă, astăzi, realitatea arată conform așteptărilor. Numai în România, populația a scăzut de la 21,5 milioane de locuitori, la 19,71. În timp ce majoritatea românilor a luat calea Spaniei și a Italiei pentru un trai mai bun, Germania a primit oficial 180.000 de compatrioți, însă, neoficial, se estimează un număr de 500.000 de români. În plus, Germania se „bucură” în acest moment de o populație record, în condițiile în care numai în luna martie a anului 2015, autoritățile germane aminteau un număr de 8,2 milioane de străini pe teritoriul său.
Deși creșterea populației Germaniei și a altor țări europene reprezintă un plus de valoare adus statelor, situația economică a acestora riscă să fie pusă în dificultate dacă numărul locuitorilor nu sunt și activi.
Potrivit unui raport semnat de Comitetul pentru politică Economică (CPE) din cadrul Comisiei Europene (efectuat pe baza structurii populației, a ratei de fertilitate, ratei de migrație ți a duratei de viață), populația activă a Uniunii Europene urmează să scadă cu 41 de milioane de oameni până în 2070, în ciuda faptului că populația totală va crește la 520 de milioane de locuitori, cu 8 milioane mai mulți decât au fost înregistrați la ultimul calcul efectuat în 2016. Practic, în următorii 52 de ani numărul populației inactive îl va depăși pe cel al celei active cu 1,2%. Potrivit raportului, în 2070, populația cu vârsta de peste 65 de ani va reprezenta 51,2% din totalul populației Uniunii Europene. Acest calcul este unul îngrijorător în condițiile în care pentru fiecare pensionar vor exista câte două persoane active (situația actuală arătând că există 3,3 persoane active pentru fiecare pensionar).
Conform estimării efectuate de către Comitetul pentru Politică Economică, această evoluție va conduce la o scădere cu până la 9,6% a forței de muncă (9,7% în zona euro) pentru categoria 24-64 de ani. „Luate per ansamblu, cheltuielile publice ale statelor membre vor creşte în medie cu 1,7% din PIB până în 2070, în această categorie fiind incluse pensiile, sănătatea, educaţia, ajutoarele de şomaj şi îngrijirea pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu”, se mai arată în raport. În România, Polonia, Suedia, Slovacia și Portugalia, procesul de îmbătrânire va crește cheltuielile publice cu 3%. În schimb, în Olanda, Austria, Republica Cehă și Germania, acestea vor depăși 3% din PIB (la capătul celălalt, în Spania, Italia, Franța și Grecia, vor scădea).
De asemenea, costurile de sănătate sunt așteptate să crească în următorii 22 de ani, înregistrând o avansare de 2,1% în media. După 2040, acestea sunt așteptate să scadă treptat, ajungând în 2070, la nivelul actual. Citând acelați raport, agenția națională de presă, Mediafax, informează că „vor mai scădea, de asemenea, şi cheltuielile cu pensiile, pe de-o parte datorită creşterii vârstei de pensionare, şi pe de altă parte datorită reformării sistemelor de pensii. Se preconizează astfel o scădere de 10,6% a cheltuielilor cu pensiile de stat şi o creştere de 10,5% a celor private”. De altă parte, autorii raportului se așteaptă la o nouă creștere a vârstei de pensionare.
În vara lui 2017, ultimele raporturi efectuate cu privire la populația Uniunii Europene scotea la iveală faptul că „naşterile şi morţile în cele 28 de state membre au fost într-un echilibru anul trecut (2016), ambele cu câte 5,1 milioane, iar creşterea populaţiei europene s-a datorat (afirmă Oficiul european de statistică) migraţiei nete”, informa la acea vreme evz.ro.
