Într-o atmosferă tensionată, miniștrii aliați de externe trebuie să ia decizii importante pentru viitorul relației NATO

November 21, 2019

 

       După ce anul trecut, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a avertizat țările membre ale Alianței Nord-Atlantice că va retrage SUA din NATO dacă nu își măresc bugetul pentru apărare, Franța a văzut în atitudinea americanilor o oarecare izolare și lipsă de implicare ca înainte de mandatul lui Trump. În acest sens, recent, președintele francez, Emmanuel Mcaron a declarat că „NATO este în moarte cerebrală”, afirmație care a provocat o serie de reacții aprinse. De altă parte, disensiunile create de criza din Siria au împărțit de asemenea, statele membre ale NATO în două tabere.

         Sub umbra acestor evenimente care au creat o atmosferă tensionată, în cursul zilei de ieri, miniștrii aliați de externe s-au reunit la sediul Alianței pentru a coordona ultimele elemente de pregătire a întâlnirii șefilor de stat și de guvern de la Londra care va avea loc în 3-4 decembrie. Conform agenției naționale de presă, Mediafax, „obiectivul principal urmărit este de a preveni genul de confruntări dintre aliaţii americani şi europeni care au marcat ultimele summit-uri NATO, în special cel care a avut loc la Bruxelles în luna iulie a anului trecut”. Cu toate acestea, toată lumea pare să fie conştientă de riscul major pe care îl reprezintă acutizarea recentă a disensiunilor dintre aliaţi, inclusiv pentru minisummit-ul aniversar de la Londra.

         Dacă în 2016, Uniunea Europeană era cea care traversa o perioadă de criză din cauza scăderii încrederii în Blocul comunitar după ce criza refugiaților a provocat foarte multe neînțelegeri între statele membre și instituțiile europene (Parlamentul, Comisia și Consiliul European), iată că a venit timpul ca imaginea și încrederea Alianței Nord-Atlantice să fie afectate. Cu un obiectiv dificil, Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, trebuie să mențină unitatea Alianței cum a fost și până acum, însă recunoaște că Alianța se confruntă cu provocări interne serioase. Totuși, acesta și-a exprimat încrederea că această criză politică în creștere din sânul organizației poate fi depășită prin discuțiile și consultările care se desfășoară regulat în NATO. „Într-adevăr, există diferenţe între aliaţi cu privire la o serie de dosare internaţionale importante, cum ar fi comerţul, schimbările cliamtice, acordul nuclear iranian şi, mai recent, criza din nord-estul Siriei. Disputele dintre aliaţi nu sunt noi dar, în pofida acestora, NATO a devenit tot mai puternic în ultimii 70 de ani”, a declarat Jens Stoltenberg.

       În cadrul conferinţelor de presă susţinute în contextul reuniunii de ieri, atât secretarul general NATO cât şi secretarul de stat american Mike Pompeo au reacţionat la provocarea lansată de preşedintele francez, prin accentuarea rolului esenţial al NATO ca unică platformă de interacţiune şi cooperare între Europa şi America de Nord. Privind acuzația conform căreia „NATO este în  moarte cerebrală”, Stoltenberg a spus că cea mai bună modalitate de a rezolva diferențele este „să stai jos, să le discuți și să înțelegi pe deplin mesajele și motivațiile interlocutorului. Lumea are nevoie de instituţii multilaterale puternice precum NATO şi, prin urmare, ar trebui să consolidăm Alianţa, nu s-o slăbim.  Dacă distanţăm Europa de America de Nord, vulnerabilizăm NATO, afectând în acelaşi timp şi coeziunea Europei. Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică”.

       Pentru a clarifica poziţiile leadershipului francez faţă de NATO, Stoltenberg a anunţat că se va întâlni cu preşedintele Macron, la Paris, în data de 28 noiembrie, cu doar câteva zile înainte de evenimentul de nivel înalt de la Londra prin care se marchează 70 de ani de existenţă a Alianţei.

        Pe aceaiași temă, Germania a confirmat poziţionarea în tabăra celor care sprijină unitatea NATO şi legătura transatlantică. În contextul ministerialei, ministrul german de externe, Heiko Maas, a propus crearea unui „grup de experţi” pentru revigorarea gândirii politice a NATO şi consolidarea relaţiilor transatlantice, în general. O propunere asemănătoare a venit și din partea ministrului francez de externe, Jean-Yves Le Drian.

     De altă parte, la reuniunea de ieri a fost dezbătut și subiectul adaptării și consolidării Alianței pentru a răspunde cât mai eficient la provocările tot mai complexe şi imprevizibile din actualul mediu internaţional de securitate. „În contextul în care adversarii potenţiali (în special Rusia şi China) dezvoltă, testează şi operaţionalizează tehnologii sofisticate care pot ameninţa accesul aliaţilor şi libertatea de a opera în spaţiul cosmic, miniştrii au decis declararea spaţiului al cincilea domeniu operaţional al NATO, pe lângă domeniile terestru, maritim, aerian şi cyber”, informează monitorulapararii.ro.

       În acest context, Stoltenberg a accentuat importanţa accesului aliaţilor la serviciile, produsele şi capabilităţile spaţiale atât din perspectiva operaţiilor şi misiunilor proprii, cât şi pentru o descurajare şi apărare aliată coerentă. Oficialul american a insistat asupra faptului că acest lucru nu implică militarizarea de către NATO a spaţiului cosmic, prin dislocarea de arme, precizând că Alianţa nu are nicio intenţie de a deveni un actor spaţial autonom şi va evita duplicarea eforturilor naţionale ale aliaţilor în acest domeniu.  

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts

September 14, 2020

Please reload

Archive
Please reload