Marea Britanie consideră că Rusia ar putea declanșa Al Treilea Război Mondial
Nu este prima dată când Marea Britanie confruntă Rusia și o acuză de manevre neortodoxe în vederea asigurării că planurile sale pe plan extren, vor reuși cu orice preț. Fie că Rusia s-a implicat în rezultatul referendumului de apartenență al Marii Britanii la Uniunea Europeană sau cazul otrăvirii fostului spion rus, Serghei Skripal, autoritățile de la Londra nu încetează să creadă că rușii au intenții murdare și că președintele rus, Vladimir Putin conduce un sistem tiran. În acest sens, potrivit lui Nick Carter, oficial britanic din Ministerul Apărării, amenințările din partea Rusiei sunt în continuă creștere, noile „arme” fiind reprezentate de dezinformare și mercenari care pot duce chiar la un război. „Tehnici precum dezinformarea, subversiunea, manipularea, asasinarea și bineînțeles, folosirea mercenarilor, care sunt ușor de nedeclarat reprezintă cel mai mare pericol. Puteți vedea cum escaladarea tensiunilor poate fi o posibilitate”, a declarat Carter, adăugând că Rusia ar putea astfel să declanșeze un Al Treilea Război Mondial.
Potrivit Secretarului american de Stat Mike Pompeo, pentru a putea ține piept regimurilor autoritare precum China și Rusia, e nevoie de un efort comun al țărilor din NATO. Londra va găzdui un summit NATO luna viitoare, pentru a marca aniversarea de 70 de ani a Alianței. De altă parte însă, președintele francez, Emmanuel Macron a declarat săptămâna trecută că NATO nu mai reprezintă un sprijin precum obișnuia să fie și că în realitate, Alianța Nord-Atlantică este în „moarte cerebrală”, punând la îndoială angajamentele de bază ale alianței, parțial din cauza atitudinii Statelor Unite sub conducerea lui Donald Trump.
În ceea ce îl privește pe Nick Carter, acesta a declarat că NATO este „o alianță cu extrem de mult succes”, care își schimbă strategiile pentru a combate amenințările. În ceea ce privește acuzația de dezinformare venită din partea Rusiei, Carter a menționat raportul întocmit de Comitetul de Informații și Securitate din Parlamentul britanic privind presupuse ingerințe ale Rusiei în referendumul din Marea Britanie din 2016. Conform oficialului britanic, prim-ministrul Boris Johnson a blocat publicarea acestuia până după alegeri, programate pentru data de 12 decembrie. Potrivit lui Carter, această decizie este una extrem de suspectă având în vedere că oamenii sunt îngrijorați de modul în care dezinformarea poate afecta procesul democratic.
Această luptă invizibilă între Rusia și Occident lasă urme adânci în mintea și inima oamenilor care încep să se așeze de partea uneia dingre tabere. În opinia fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, tensiunile dintre Rusia și Occident și posibilitatea ca cele două părți să renunțe la tratatele privind armele nucleare reprezintă un pericol uriaș. „Atât timp cât există arme de distrugere în masă, în special arme nucleare, pericolul este uriaş”, a spus Gorbaciov, răspunzând unei întrebări dacă recentele tensiuni ar putea duce la o confruntare, relatează Agerpres. „Toate statele, absolut toate statele, trebuie să declare că armele nucleare trebuie distruse. Asta pentru a ne salva pe noi şi planeta. Uitaţi-vă la ce se întâmplă. În diferite locuri se întâmplă încăierări, schimburi de focuri de armă. Avioane şi nave sunt trimise peste tot. Nu este genul de situaţie pe care să ne-o dorim. Nu puteam permite să se întâmple aşa ceva în legătură cu o chestiune de o aşa magnitudine pentru Germania, pentru noi, pentru Europa, pentru întreaga lume. Prin urmare, am anunţat că nu ne vom amesteca”, a spus fostul lider sovietic.
Gorbaciov, ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 1990 pentru “rolul său conducător în procesul de pace” care a dus la căderea Zidului Berlinului şi “a adus Războiul Rece la un sfârşit paşnic”. Deşi mulţi analişti susţin că Războiul Rece s-a încheiat după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Gorbaciov a spus că atmosfera dintre Rusia şi Occident rămâne „rece, dar e tot război”. Conform lui Gorbaciov, principiul său în timpul mişcării din Germania de Est care a dus la căderea Zidului Berlinului a fost că „nu trebuie să existe vărsare de sânge”.
