Publicația germană „dă de pământ” cu Klaus Iohannis: „Nu a îndeplinit până acum niciuna dintre promi
După o campanie electorală aproape desfășurată în anonimat, primul tur al alegerilor prezidențiale din România s-au încheiat iar conform datelor oficiale, Klaus Iohannis a obținut 3.132.888 de voturi din totalul de 8.546.545 de voturi exprimate. În procente, această cifră înseamnă 36,65%. Actualul președinte a fost și pe placul diasporei, Iohannis obținând 53,05% din voturile românilor de peste hotare.
Cu toate că diferența dintre primul și al doilea loc este una extrem de mare, Klaus Iohannis nu a trecut fără să lase impresia că nici el nu este candidatul perfect. Potrivit publicației germane Der Spiegel, Klaus Iohannis are șanse mari să obțină un nou mandat, deși până acum nu a onorat niciuna dintre promisiunile electorale. „La un moment dat, era eroul țării sale: Klaus Iohannis, președintele de etnie germană al României, a obținut primul mandat, în urmă cu cinci ani, în urma unui vot spectaculos de protest. Mulți alegători sperau că el va îmbunătăți situația din România în materie de stat de drept, în favoarea cetățenilor și prin reducerea corupției. Acum, la finalul primului mandat, mulți dintre susținătorii său sunt dezamăgiți, Iohannis nu a îndeplinit până acum niciuna dintre promisiunile electorale. Totuși, în lispa alternativelor, politicianul în vârstă de 60 de ani probabil va fi reales președinte. Acum, Iohannis nu a avut o campanie electorală în adevăratul sens, existând o stare de nemulțumire din cauza faptului că președintele a refuzat să participe la dezbateri cu alți candidați. În campania primului mandat, Klaus Iohannis a avut sloganul România lucrului bine făcut, promițând o guvernare sustenabilă, îmbunătățirea culturii politic și sfârșitul corupției politice. Acesta a implementat multe dintre aceste idei când era primar al Sibiului. În calitatea de șef de stat într-un sistem prezidențial, cu puteri limitate, ar fi avut nevoie de stabilitate politică și de un guvern determinat să aplice planurile sale de reformă, dar aceste condiții nu au existat în ultimii cinci ani. Astfel, Iohannis a generat dezamăgire deoarece nu a utilizat posibilitățile de intervenție în viața politică, prin blocarea inițiativelor Guvernului, în materie de inițiere a dezbaterilor politice, în dialogul cu instituțiile și organizațiile civice și în politica externă”, explică editorialistul Keno Verseck, într-un articol publicat în Der Spiegel, sub titlul „Președintele României, Klaus Iohannis, înaintea alegerilor: Eroul care a eșuat, dar care totuți va învinge”.
În România, politica reprezenta un subiect tabu pe care, de cele mai multe, cetățenii îl discutau doar în necunoștință de cauză, interpretându-l după experiențele avute fie cu regimul comunist, fie cu un sistem democratic șchiop. Neavând o cultură politică proprie, dar nici o pătură de conducători care să își demonstreze capacitățile de a scoate România din impasul în care se află în drumul ei spre modernizare, românii dau vina pe politică pentru toate lucrurile care merg prost în țară. Mass media, un alt needucat politic, încearcă să „fie în rând” cu colegii internaționali de breaslă, bâlbâind termeni științifici pe care de cele mai multe ori nici nu îi înțelege, fapt pentru care mai degrabă oferă opiniei publice talkshow-uri și dezbateri de tip cancan, decât să renunțe la a mai fi părtașă la un proce atât de periculos dacă nu este înțeles. Ieșiți de sub un regim comunist și apirând către democrație și elementele modernizării inspirate de către globalizare, românii au crezut din tot dinadinsul că alipirea cu NATO și UE sunt reușitele României pentru un viitor strălucit. În fond, acesteau au fost promisiunile celor care se aflau la conducere în momentul celor două aderări. Din păcate însă, după ani și ani de instalare a politicilor militare americane și a celor economico-legislative ale liderilor Uniunii Europene, românii au reușit să observe faptul că situația nu se schimba cu nimic față de momentul de dinainte de cele două aderări, acuzând guvernul pentru stadiul în care se aflau speranțele lor. În cele din urmă, 3 milioane de concetățeni și-au riscat prezentul pentru nădejdea într-un viitor pe care s-au forțat să îl garanteze celor pe care îi lasă acasă. Părăsind România și stabilindu-se pe alte teritorii, românii au reușit doar să poată trimite bani celor de acasă, în timp ce rudele rămase aici încă se confruntau cu un sistem defectuos, corupt și ucigător pentru viitorul noilor generații. După două mandate politice, plecarea lui Traian Băsescu a reprezentat un moment de respir pentru întreaga Românie care, a „îndrăznit” să își joace ultima șansă în alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Sperând că de data aceasta, lucrurile se pot schimba într-un mod miraculos, la auzul faptului că însuși fostul primar al Sibiului, un român puternic cu rădăcini germane candidează pentru cel mai înalt scaun din conducerea României, până și diaspora a ieșit să voteze.
Din păcate însă, din 2014 și până astăzi, românii rămân victimele colaterale ale unui sistem corupt și ale unor candidați care nu aduc prea multă perspectivă speranțelor de mai bine.
