top of page

„Europa de Est se îndreaptă către o criză demografică”


Zilele trecute s-au împlinit 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, un eveniment care a adus extrem de multă bucurie în sufletele europenilor, însă mai cu seamă, germanilor separați de cimentul acestuia, timp de 28 de ani. Construit inițial pe 13 august 1961, Zidul Berlinului a fost un simbol al Războiului Rece, fiind conceput de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, și aprobat de liderul sovietic Nikita Hrușciov.Rezistând până la 9 noiembrie 1989, acesta a reprezentat o barieră de separare între Berlinul Occidental și Republica Demicrată Germană. În ideea de a opri consecințele scurgerii de forță de muncă și pierderilor economice asociate cu migrația zilnică a unui număr foarte mare de profesioniști și lucrători calificați între Est și Vest, existența zidului a provocat scăderea semnificativă a migraților (de la 2,5 milioane în perioada 1949 – 1962, la numai 5.000 între 1962 și 19890.

Marcarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului a însemnat și sfârșitul comunismului în Europa de Este, însă astăzi, potrivit cotidianului „The Washington Post”, există întrebarea dacă se apropie și un sfârșit din punct de vedere demografic. Conform publicației americane, din 20 de țări care se micșorează în mod rapid, 15 dintre acestea au făcut anterior parte din Tratatul de la Varșovia sau din Iugoslavia iar dacă ar mai exista, Germania de Est ar face de asemenea parte in această categorie.

„Populația sslavă este pe cale de a se micșora cu 23%, adîugând de la 7,2% milioane de persoane la doar 5,2 milioane până în 2050, potrivit unor studii americane. După cum se poate observa, Europa de Est, inclusiv estul Germaniei, este un focar al populismului. Autodeclarat democrat iliberal, Viktor Orban se află la conducerea Ungariei (a cărui populație actuală este de 9,8 milioane, cu o creștere anuală de -0,25%), în timp ce în landul german aflat în est Turingia, a cărui populație de 2,1 milioane reprezintă o scădere din timpul perioadei comuniste, partidele de extremă stânga și dreapta au obținut 54% din voturi în alegerile de la 27 octombrie”, informează The Washington Post.

În continuare, cotidianul susține că potențiala criză demografică își are rădăcina tocmai în 21989, momentul în care a dispărut comunismul din Europa de Est. „Libertatea de mișcare, împreună cu aderarea la Uniunea Europeană, a permis milioanelor de persoane cu vârsta necesară pentru a munci să își părăsească țările foste comuniste și să se îndrepte către un Occident prosper. Emigrarea și nivelul scăzut de natalitate, o caracteristică pe care Europa de Est o împărtășește cu Vestul și Statele Unite, a rezultat în dispariția unor întregi localități în care au mai rămas oar persoane ajunse la pensie”, explică cotidianul, adăugând că „până în acest moment, asemănările cu Europa de Vest și Statele Unite ar trebui să fie evidente. Brexit-ul se bucură de susținere în special în zonele rurale, care sunt în scădere din punct de vedere demografic, în Italia populistă, studiile arată că populația va scăderea cu cel puțin 10% până în 2050, Donald Trump este susținut în mare parte de populația înaintată în vârstă din zone care, în majoritatea statelor foste soviete, viața economică se bazează pe agricultură, minerit, iar ocazional pe industrii de bază. Declinul demografic este extrem de greu de inversat. Așa cum experiența a arătat în mai multe țări, guvernele nu pot lua măsuri pentru a crește natalitatea. În mod evident, emigrarea combate impactul negativ al forței de muncă, însă din orice alt aspect, oferă energie populismului”.

Potrivit autorului, declinul demografic și reacția populistă par să persiste în viitorul apropiat ca reacție la căderea comunismului în 1989.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page