Curtea Europeană de Justiție condamnă deciziile Ungariei, Poloniei și Cehiei de a refuza cotele UE p
Anul 2015 a fost anul în care criza imigranților și a refugiaților a prins Uniunea Europeană nepregătită pentru situații de acest gen. Cu toate că un stat membru (Germania n.red.) a făcut invitația cu brațele deschise tuturor celor care se află în zone de conflict sau sărăciei, promovând solidaritatea Blocului comunitar șu oportunitatea unui viitor mai bun, Bruxelles-ul nu a avut niciodată pregătită o strategie care să ia în considerație un val uriaș de extracomunitari. Speriată de entuziasmul cu care s-a răspuns la această invitație, Cancelarul german, Angela Merkel a cerut Comisi Europene să intrevină și să ia o decizie de ajutorare a Germaniei după ce mii de imigranți au dat startul unui exord care avea să se termine în centrul Europei.
În drum spre Germania, cu pancarde care ilustrau fața lui Angela Merkel, imigranții și refugiații veniți din țările Orientului Mjlociu și ale Africii de nord, au rămas blocați în gara din Budapesta la ordinul Guvernului de la Berlin care interzicea autorităților ungare să îi lase pe aceștia să urce în trenurile către Germania. Între timp, Comisia Europeană a luat decizia de a se folosi de motto-ul „unul pentru toți, toți pentru unul” și a obligat toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene să primească și să integreze cote de imigranți și refugiați.
În timp ce unele state au răspuns prompt acestui apel al solidarității, Ungaria, Polonia și Cehia au refuzat din start să se supună cerinței Bruxellesului, acuzându-i pe liderii Uniunii Europene că protejează Germania. Invocând motive de cultură, rasă și economie, aceste state membre au transmis Comisiei Europene că preferă să fie sancționate decât să riște ca societățile lor să fie afectate de străini. În același context, Marea Britanie a luat acțiune și în primă etapă a cerut Uniunii Europene să nu o ia în calcul în ceea ce privește cota obligatorie, având în vedere că pe teritoriile Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord erau deja instalați milioane de imigranți. Temându-se să facă o excepție pentru Marea Britanie, liderii de la Bruxelles au refuzat negocierea acestei decizii cu Guvernul de la Londra, fapt care a condus la organizarea referendumului de apartenență al britanicilor la UE și rezultatul Brexitului.
După patru ani de zile, Marea Britanie încă se zbate să iasă din Blocul comunitar iar numărul statelor membre care se răzvrătesc la adresa deciziilor de la Bruxelles a început să crească. Mai mult, Ungaria și Polonia au fost luate în vizor de către Parlamentul European în vederea sancționării cu articolul 7 din tratatul de la Lisabona pentru încălcarea statului de drept și neascultarea de deciziile Uniunii Europene.
În cursul zilei de ieri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a motivat condamnarea Poloniei, Ungariei și Cehiei pentru refuzul de aplicare a cotelor obligatorii pentru distribuirea imigranților extracomunitari fixate de Comisia Europeană. „Prin refuzul de conformare față de mecanismul provizoriu și limutat de relocare obligatorie a solicitanților de protecție internațională, Polonia, Cehia și Ungaria nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de legislația UE. Aceste țări nu pot invoca menținerea legii și ordini ori rațiuni de securitate internă pentru a evita aplicarea legislației comunitare”, a argumentat Eleanor Sharpston, judecător asistent al Curții de Justiție a UE.
„Curtea Uniunii Europene a stabilit în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform cotelor obligatorii, dar schema a fost aprobată. Polonia, Cehia și Ungaria au refuzat să aplice decizia”, informează agenția națională de presă, Mediafax.
De altă parte, Consiliul Europei a făcut apel la Grecia să ia „măsuri urgente” în legătură cu situația explozivă din taberele de refugiați din Insulele grecești și a criticat un proiect de lege controversat privind dreptul de azil, care urmează să fie votat în Parlamentul de la Atena. „Situația migranților și solicitanților de azil din insulele Greciei este explozivă și la limita catastrofei” a declarat Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului al Comisiei Europene, la finalul unei vizite de cinci zile în taberele de refugiați din Lebsos și Samos, cele mai aglomerate din insulele din Marea Egee.
