Statele Unite ale Americii au votat în favoarea recunoașterii genocidului armean

October 30, 2019

 

      Genocidul armean reprezintă una dintre cele mai titrate crime împotriva umanității. Acesta a avut loc în 1915-1916 când Imperiul Otoman a desfășurat o campanie teribilă de exterminare a minorității creștine armene. Acțiunile acestui genocide sunt îngrozitoare, printre ele numărându-se și deportări în masă ale femeilor și copiilor, în timp ce pe drum către taberele din deșert se manifestau violuri sau convertiri forțate la islam. De cealaltă parte, bărbații sănătoși și cu forță de muncă au fost uciși. Satele au fost arse din temeii (cu tot cu locuitori), flota armeană a fost luată de pe Marea Neagră și scufundată și s-au construit lagăre de concentrare unde se practicau gazarea și injectarea copiilor cu sângele pacienților bolnavi de febră tiroidă. Deși Turcia nu vrea să recunoască acest genocide, estimările atrag atenția asupra a 1,8 milioane de armeni uciși.

         În timp ce o serie largă de țări recunosc genocidul armean, abia în cursul zilei de ieri, Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii au adoptat aproape în unanimitate o rezoluție prin care se recunoaște această crimă, o chestiune foarte sensibilă de altfel pentru Turcia. În favoarea rezoluției au votat 405 membri ai Camerei Reprezentanților ți doar 11 s-au pronunțat împotriva.

        De cealaltă parte, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a condamnat prompt decizia congresmanilor americani, afirmând că este un act de  răzbunare în legătură cu ofensiva Ankarei împotriva kurzilor din nord-estul Siriei. „Această decizie rușinoasă a celor care exploateză istoria în scopuri politice este nulă și neavenită pentru oamenii și Guvernul nostru”, a completat șeful diplomației de la Ankara. Odată cu recunoașterea genocidului armean, Camera Reprezentanților au adoptat și un proiect prin care solicită Administrației Donald Trump să impună sancțiuni Turciei în legătură cu ofensiva siriană. „Recunoscând acest proiect, onorăm amintirea victimelor sale și jurăm: niciodată din nou”, a afirmat fostul vicepreședinte american Joseph Biden.

        Cu toate că a recunoscut că mulți armeni creștini au fost într-adevăr uciși în confruntările cu forțele otomane, Turcia neagă că uciderea acestora ar fi fost o acțiune orchestrată care ar fi avut drept scop lichidarea etniei armene, și implicit refuză să recunoască că ar fi fost vorba de un genocid.

      Conform specialiștilor, genocidul este definit ca „infracțiune săvârșită în scopul de a distruge deliberat și sistematic, în întregime sau în parte, o colectivitate sau un grup național, rasial, etnic sau politic”. Specifică regimurilor fasciste, această crimă de proporții este văzută ca o serie de evenimente sângeroase în care un grup specific de oameni trebuie „curățați de pe fața pământului”. La trei ani după încheierea celui de-al doilea Război Mondial, în cadrul unei convenții de prevenire și pedepsire a crimelor de genocide, ONU a concluzionat că oricare dintre faptele prezentate mai jos, reprezintă manifeste de genocid: „a) omorârea membrilor unui grup; b) atingerea gravă a integrităţii fizice sau mentale a membrilor unui grup; c) supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează distrugerea fizică totală sau parţială; d) măsuri care vizează scăderea natalităţii în sensul grupului; e) transferarea forţată a copiilor dintr-un grup într-altul”.

        Cu mult diferită față de oricare altă violare a dreptului omului, manifestarea oricărei forme de genocid presupune o intervenție rapidă deoarece, mințile întunecate ale celor care văd exterminarea ca pe o soluție, vor lua cât mai multe vieți cu putință într-un timp cât mai scurt. Indiferent unde este manifestat, genocidul este o crimă internațională iar combaterea acestuia oferă dreptul tuturor celorlalte state ca să intervină.

        Astăzi, mai dureros decât genocidul în sine este faptul că mulți sunt cei care neagă existența acestuia. Spre exemplu, consilierul președintelui din Egipt, Fathi Shihab-Eddim susține că Holocaustul este un mit creat de America pentru a distruge imaginea rivalilor săi germani și a justifica războiul.

        În cazul genocidului armean, Turcia refuză să recunoască ororile petrecute acum mai bine de o sută de ani ca fiind o crimă intenționată. Totuși, chiar și astăzi, Ankara trece la represalii și amenință cu ruperea relațiilor cu statele care recunosc genocidul. Conform Administrației de la Erevan, circa 1,5 milioane de armeni au fost uciși în atrocitățile din anul 1915, însă Turcia susține că numărul morților se ridică la 300.000.

      Cauzele eliminării pentru care o astfel de crimă se poate considera a fi un genocid, au fost restrânse de ONU la violențe asupra grupurilor naționale, etnice, rasiale sau religioase. În realitate, exemplele de genociduri ale omenirii au avut la bază și motive politice (eliminarea unui grup cu o anumită apartenență politică), cauză care nu este încă recunoscută și care determină nașterea unor crime „permisibile”.

        La 70 de ani după prima Convenție care a stabilit circumstanțele actelor de genocid cu intenția de a le preveni și în cel mai rău caz, a le pedepsi, faptul că a fost lăsată o poartă deschisă, prin nemenționarea profilului politic ca și cauză a genocidului, crește șansa ca istoria să se repete; mai ales că în 2019 planeta a ajuns la un grad de competitivitate vizibil ridicat.

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload