Cultura americană influențează dispariția identității culturale a celorlalte națiuni de pe Terra

October 9, 2019

 

        Curios sau nu, a treia cea mai vorbită limbă nativă a lumii este cea mai importantă limbă a planetei. De ce acest rol nu este ocupat de limba mandarină? Poate pentru că aceasta este o limbă izolată în anumite comunități, nu are putere globală și prezintă un nivel mai scăzut de motivație pentru oameni de a o învăța. În fond, cine nu înțelege sau vorbește limba engleză riscă de asemenea, să trăiească izolat. De la indicatoare, filme, muzică, internet, expresii uzuale, procesul comuncării între două sau mai multe naționalități etc., limba engleză nu este doar limba afacerilor sau a politicilor globale ci limba Terrei. Aceasta rezultă că indiferent ce naționalitate ai, cunoașterea limbii engleze te ajută să te descurci în orice situație și mai mult, îți garantează valul cu care globalizarea traversează planeta spre evoluție.

       De ce limba engleză și nu germana, chineza, franceza etc.? Pentru că celui mai puternic stat din lume nu-i poate fi ignorată puterea de influență. În absolut toate domeniile, americanii (nu britanicii) au dovedit că „tărâmul tuturor posibilităților” nu este doar un scenariu distribuit pe suprafața unui ecran ale cărui imagini făceau înconjurul lumii în jurul anilor 1990. Forța de dezvoltare a atras foarte multe critici și acuzații, mulți investigatori găsind de cuvință să arunce în SUA incriminări referitoare la faptul că este o forță construită pe spatele sclavilor negri, discriminării indienilor, traficului de droguri, persoane, arme, pătrunderii subtil în politica și teritoriul altor state cu resurse inestimabile, „cumpărarea” celor mai buni inventatori și atragerii celor mai bogați investitori străini. Precum un popor al planetei, americanii nu mai au o identitate de apărat în zilele noastre, însă manifestă patriotism pentru brandul de nume construit de-a lungul anilor. Această importanță i-a dăruit șansa de a stabili limba de circulație internațională (i-am fi văzut vreodată pe americani învățând o altă limbă cu ajutorul căreia s-ar fi putut integra cel mai bine în restul lumii? Nu. Până și chinezii – rivalul economic al SUA a trebuit să studieze un alfabet absolut opus caracterelor sale).

Globalizarea, această idee economico-politică are ca scop dezvoltarea și modernizarea tuturor țărilor lumii, plănuind intervenția în zonele mai slab dezvoltate și aducându-le la același nivel pentru ca mai apoi, întreaga planetă să poată coopera pe linie de egalitate către bunăstarea oamenilor. Însă, la 27 de ani de când se tot vorbește despre globalizare, Africa sau Asia încă se luptă cu probleme majore iar singurele investiții către modernizarea lor a fost aducerea internetului și a brandurilor pe teritoriile sale. În schimb, nicio șansă de egalitate. De cealaltă parte, cultura americană pare că a pătruns aproape în toate colțurile lumii și nu mai deranjează pe nimeni. Dimpotrivă, excită. La fel se întâmplă și în cazul României și a poporului său. Tinerii părinți din vremea regimului comunist trăiesc astăzi stupefiați, la limita dintre un sentiment al dorului de istorie și încercarea de a supraviețui unei ere a tehnologiei, în care, din păcate, relațiile umane au fost înlocuite de gadgeturi și dependența noastră de ele. Noua generație s-a născut trăind primii pași ai globalizării și pentru că însăși și acest fenomen a evoluat, putem spune că stilul de viață al omului contemporan este unul cosmopolit. Este evident că procesul globalizării nu a scăpat de sub control ci îți manifestă traiectoria inițială.

        Dorința de a stabili acest gen de pretext pentru ca toate țările lumii să coopereze în ideea dezvoltării economice și bunăstării politice a culminat cu intenția (sau coincidența) americanilor de a pătrunde din punct de vedere cultural, pe teritoriul fiecărei țări a lumii. Astfel, până și România are o bucată din Statele Unite ale Americii la ea acasă și, aproape peste tot, găsim elemente ale „visului american” pe care le putem achiziționa mai ieftin decât o viză, un bilet de avion și suma necesară unei călătorii până acolo (Coca-Cola, KFC, Samsung, IBM, Apple, cinema, mall-uri etc.). Astfel, industria filmului a devenit o industrie a vânzării umei imagini pe care oamenii planetei o cumpără fie cu bani, fie cu iluzii, speranțe, timp, atenție, credință sau păcate.

        Unde s-au dus elementele culturale ale națiunii noastre? Unde este patriotismul și înrolarea în armată din dorința de a lupta în război pentru România? Unde sunt sărbătorile noastre creștine și tradițiile transmite din generație în generație? Unde este ia și costumul popular? Unde sunt scrisorile și scrisul de mână? Completând o listă nelimitată de exemple, nu facem altceva decât să realizăm că identitatea noastră națională a devenit o umbră chiar și la noi în țară. Azi, nu mai suntem România, suntem stat membru UE. Nu mai suntem români, suntem în proces de europenizare. Suntem născuți pe un teritoriu dar ne aflăm pe sute altele. Iar dacă religia încă mai răzbate să câștige lupta cu globalizarea, cu siguranță, vocabularul limbii române a pierdut-o (și nu neapărat pentru că avem mai mult interes pentru limba engleză sau pentru că toate artificiile modernizării sunt traduse din engleză ci pentru că spritul globalizării ne-a făcut și pe noi atât de grăbiți, impulsivi și nerăbdători încât chiar și atunci când vorbim românește, vorbim incorect și prescurtat, fără să ne mai pese). Puterea limbii engleze a distrus respectul, iubirea și manifestul profesorilor de limba și literatura română. Noul trend al planetei ne cere să cunoaștem limba engleză dacă vrem să fim parte a procesului de modernizare și nu un „outsider”.

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive