Uniunea Europeană așteaptă „realism” și „claritate” din partea Marii Britanii în privința Brexit

        După ce a pierdut controlul asupra Brexitului, premierul britanic Boris Johnson s-a văzut nevoit să își schimbe atitudinea pe care a abordat-o față de negocierile cu Uniunea Europeană. Crezând că poate reuși într-un timp relativ scurt ceea ce fostul șef al Guvernului de la Londra (n.r. Theresa May) nu a reușit, Johnson și-a preluat mandatul în luna iulie, inspirat de doar două variante ale Brexitului: fie liderii de la Bruxelles modifică singurul Acord negociat între cele două tabere, fie Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord vor părăsi Blocul comunitar fără nicio înțelegere pe 31 octombrie.

     Pentru că proiectul Acordului este unul benefic pentru europeni, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu va renegocia Acordul. În acest context, Boris Johnson a încercat să o convingă pe regina Elisabeta a II-a să suspende activitatea Parlamentului pentru o lună, încercând să obțină astfel mai mult timp și spațiu fără intervenția opoziției pentru a pregăti Marea Britanie de un Brexit dur.

        Ulterior însă, Curtea Supremă a Regatului Unit a hotărât în unanimitate că decizia suspendării este una ilegală, iar Camera Comunelor și Camera Lorzilor își pot relua activitatea. Mai mult, înainte ca legislativul britanic să fie suspendat, reprezentanții Camerei Comunelor au votat o lege prin care Guvernul este forțat să nu oficializeze Brexitul fără un Acord.

      Prins între ciocan și nicovală, Boris Johnson a fost nevoit să schimbe premizele Acordului pe care nu îl agrează deloc iar săptămâna trecută a formulat noi propuneri privind Brexit. Acesta a propus idei generale privind cel mai fierbinte subiect al Acordului și anume, frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord și Irlada, pledând pentru o perioadă de tranziție limitată și anunțând că așteaptă compromisuri din partea Uniunii Europene. „Compromisul propus de noi elimină așa numitele garanții din fostul Acord de retragere din UE. Aceste propuneri respectă decizia luată de poporul britanic în sensul ieșirii din UE, abordând pragmatic consecințele acestei decizii asupra Irlandei de Nord și Irlandei. Propunerile oferă menținerea alinierii la reglementările comunitare pentru o perioadă îndelungată pe toată Insula Irlanda după încheierea perioadei de tranziție, atât timp cât acceptă locuitorii din Irlanda de Nord. Propunerile furnizează soluția unui Brexit concret în care politicile comerciale britanice sunt în totalitatea sub controlul Marii Britanii de la început. Măsurile asigură că frontiera dintre Irlanda de Nord și Irlanda va rămâne deschisă, permițând protejarea prevederilor Acordului din Vinerea Mare”, a afoirmat Boris Johnson într-o scrisoare trimisă președintelui în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

       La auzul acestor propuneri, Uniunea Europeană a reacționat cu reticență, anunțând în schimb că le va analiza în profunzime.

       De altă parte ănso, un oficial din Olanda, a afirmat că Uniunea Europeană așteaptă „mai mult realism” și „claritate” din partea Marii Britanii în privința Brexit, în condițiile în care problemele referitoare la frontiera irlandeză nu au fost încă rezolvate. „Sunt în continuare întrebări importante. Guvernul britanic trebuie să ofere mai mult realism și claritate”, a declarat luni seară ministrul olandez de Externe, Stef Blok, după o întrevedere cu ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay.

     La rândul său, Antti Rinne, premierul Finlandei, țară care deține Președinția semestrială a Consiliului UE, a declarat că „propunerile Marii Britanii nu oferă soluții la toate problemele”. „În privința situației Irlandei în viitor, există două probleme principale: rolul propus pentru instituțiile nord-irlandeze și aranjamentele de trecere a frontierei”, a explicat Antti Rinne.

     Pentru că summitul UE pe tema Brexit este programat pe 17-18 octombrie, președintele Franței, Emmanuel Macron a cerut Marii Britanii să formuleze propuneri acceptabile până la sfârșitul acestei săptămâni. În schimb, Jame Slack, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a afirmat: „Noi am propus un compromis sensibil și corect, iar acum așteptăm ca UE să facă propuneri simetrice după compromisurile Marii Britanii”.

       De altă parte, Boris Johnson a transmis liderilor europeni că decizia privind ieșirea Marii Britanii din UE le aparține și îi sfătuiește să dezbată în detaliu propunerile transmise de Guvernul de la Londra pentru a ieși din starea de impas decizional care precede procesul Brexit.

     Premierul britanic susține necesitatea unei dezbateri detaliate a propunerilor de săptămâna trecută, pentru a putea clarifica situația politică incertă ce precede începerea procesului de ieșire a Marii Britanii din Blocul comunitar pe 31 octombrie. Până acum însă, ambele părți implicate în negocierea Brexitului se absolvă de responsabilitatea luării unei decizii finale, europenii susținând necesitatea revizuirii planului privind Brexitul de către autorii lui, în timp ce Guvernul britanic afirmă că Uniunea Europeană este cea care trebuie să ia o decizie în urma analizării propunerilor. „Ceea ce vrem să transmitem prietenilor noștri (n.r. europeni) este că oferta pe care am făcut-o este una foarte generoasă, dreaptă și rezonabilă. Ceea ce vrem să auzim din partea voastră acum este care vă sunt opiniile. Dacă aveți probleme cu vreuna dintre propunerile pe care le-am transmis, haideți să le discutăm în detaliu”, a declarat Boris Johnson.