Astăzi este ultima zi de înscriere pentru votul în diaspora la alegerile prezidenţiale


Celebra întrebare a cetățeanului turmentat, „eu cu cine votez?” a devenit doar o expresie comică dintr-o operă românească. Deși la vremea potrivită, aceasta reflecta pe deplin situația politică cu care România se confrunta, astăzi, evenimentele politice au atins încetul cu încetul, un nivel la care cu siguranță, Ion Luca Caragiale nu s-ar fi gândit. În primul rând, cetățenii turmentați ai zilelor noastre cunosc mai multe detalii despre politicieni și sunt updatați zilnic la informațiile oferite de presă, astfel încât ziua alegerilor nu mai este demult o chestiune de dezorientare; și în al doilea rând, „eu cu cine votez?” are an de an (campanie de campanie) o problemă: dacă apuci să votezi, sau cel puțin așa este în disapora unde milioane de români acuză sistemul organizat al Ministerului Afacerilor Externe care le fură dreptul de a se exprima cu privire la alegerile din țară.

Cu toate că mulți români au fost nevoiți să plece din țară odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (ianuarie 2007), majoritatea dintre aceștia au lăsat acasă familii, rude, prieteni de care încă se mai interesează. Potrivit sondajelor de opinie, sărăcia și lipsa oportunităților i-a scos pe cetățenii români din țară, forțându-i astfel să lucreze în alte state ale Uniunii Europene și împărțind salariul la final de lună cu cei de acasă. Mulți dintre aceștia vor să se întoarcă în țara natală însă după cum stau lucrurile, aceștia se tem că din cauza corupției traiul în România va fi mereu unul deficitar. Cu gândul la părinți, copii, frați, surori, rude sau prieteni, milioanele de români care au astăzi o viață bine stabilită printre străini, nu a uitat de cei de acasă și de fiecare dată când este nevoie de ei, aceștia se implică.

La fel s-au implicat și în 2014 când, la alegerile prezidențiale, diaspora a acuzat sistemul de votare organizat în vremea aceea de Titus Corlățean și faptul că nu au fost „lăsați” să voteze. Numărul prea mic de secții de votare și modul lent cu care s-a lucrat au determinat cozi de zeci de km în fața ambasadelor române în marile orașe din Europa.

Lupta dintre canditatul Klaus Iohannis și Victor Ponta a reprezentat nici mai mult nici mai puțin decât ocazia potrivită pentru ca românii să își exprime părerea despre politica românească. Dorind să curețe țara de „moștenitori ai comuniștilor”, diaspora a îndurat în 2014 ore întregi, stând în picioare la cozile infernale pentru a oferi României șansa de a avea un președinte cu origini germanice. Cu toate că ambele campanii electorale ale candidaților s-au desfășurat în norme legale, lupta finală a fost disturbată de situația fără precedent a zilei alegerilor când românii din străinătate au acuzat acte de împiedicare a manifestării votului. Situația neplăcută a fost reprezentată de lungile cozi de așteptare la secțiile de peste graniță, unde la ora 21.00 s-a încheiat programul de votare, iar românii au protestat împotriva modului în care votarea în disapora a fost organizată.

Mass media a participat cu brio la înfățișarea acestui eveniment unic și nu doar că a pus presiune pe organizatorii alegerilor din străinătate de a regândi programul și strategia de votare pentru turul al doilea, dar a reușit să mobilizeze un număr impresionant de alegători (din țară și din străinătate), aduncându-i la vot. În acest sentiment de solidaritate, românii au fosr receptivi la campaniile realizate de noile mijloace de comunicare în masă și făcute cunoscute de fiecare post de televiziune. În urma acestor eforturi comune, Klaus Iohannis a obținut un scor impresionant din votul diasporei, devenind preferatul a 89,73% dintre compatrioții noștri aflați peste hotare. Etapa preliminară acestor alegeri este desemnată însă de intenția guvernului Ponta, de a modifica prin OUG 45/2014 modalitatea prin care președintele României putea fi votat de români în orice secție de votare. Această ordonanță a fost însă dur criticată de PNL argumentând facilitatea pe care legea o pune alegătorilor de a vota multiplu (fraudulos). Continuând cu o sesizare la Curtea de Apel București (5 august 2014), OUG 45/2014 a reușit totuși să fie îndeplinită în cadrul acestor alegeri prezindențiale. Însă, chiar și cu ajutorul acestei strategii de a se asigura că toți românii vor avea posibilitatea de a vot, Victor Ponta pierde postul mult râvnit și începe o nouă etapă din cariera sa politică, de data aceasta împotriva noului rival: sibianul Klaus Iohannis.