Astăzi este ultima zi de înscriere pentru votul în diaspora la alegerile prezidenţiale

September 11, 2019

         Celebra întrebare a cetățeanului turmentat, „eu cu cine votez?” a devenit doar o expresie comică dintr-o operă românească. Deși la vremea potrivită, aceasta reflecta pe deplin situația politică cu care România se confrunta, astăzi, evenimentele politice au atins încetul cu încetul, un nivel la care cu siguranță, Ion Luca Caragiale nu s-ar fi gândit. În primul rând, cetățenii turmentați ai zilelor noastre cunosc mai multe detalii despre politicieni și sunt updatați zilnic la informațiile oferite de presă, astfel încât ziua alegerilor nu mai este demult o chestiune de dezorientare; și în al doilea rând, „eu cu cine votez?” are an de an (campanie de campanie) o problemă: dacă apuci să votezi, sau cel puțin așa este în disapora unde milioane de români acuză sistemul organizat al Ministerului Afacerilor Externe care le fură dreptul de a se exprima cu privire la alegerile din țară.

       Cu toate că mulți români au fost nevoiți să plece din țară odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (ianuarie 2007), majoritatea dintre aceștia au lăsat acasă familii, rude, prieteni de care încă se mai interesează. Potrivit sondajelor de opinie, sărăcia și lipsa oportunităților i-a scos pe cetățenii români din țară, forțându-i astfel să lucreze în alte state ale Uniunii Europene și împărțind salariul la final de lună cu cei de acasă. Mulți dintre aceștia vor să se întoarcă în țara natală însă după cum stau lucrurile, aceștia se tem că din cauza corupției traiul în România va fi mereu unul deficitar. Cu gândul la părinți, copii, frați, surori, rude sau prieteni, milioanele de români care au astăzi o viață bine stabilită printre străini, nu a uitat de cei de acasă și de fiecare dată când este nevoie de ei, aceștia se implică.

         La fel s-au implicat și în 2014 când, la alegerile prezidențiale, diaspora a acuzat sistemul de votare organizat în vremea aceea de Titus Corlățean și faptul că nu au fost „lăsați” să voteze. Numărul prea mic de secții de votare și modul lent cu care s-a lucrat au determinat cozi de zeci de km în fața ambasadelor române în marile orașe din Europa.

         Lupta dintre canditatul Klaus Iohannis și Victor Ponta a reprezentat nici mai mult nici mai puțin decât ocazia potrivită pentru ca românii să își exprime părerea despre politica românească. Dorind să curețe țara de „moștenitori ai comuniștilor”, diaspora a îndurat în 2014 ore întregi, stând în picioare la cozile infernale pentru a oferi României șansa de a avea un președinte cu origini germanice. Cu toate că ambele campanii electorale ale candidaților s-au desfășurat în norme legale, lupta finală a fost disturbată de situația fără precedent a zilei alegerilor când românii din străinătate au acuzat acte de împiedicare a manifestării votului. Situația neplăcută a fost reprezentată de lungile cozi de așteptare la secțiile de peste graniță, unde la ora 21.00 s-a încheiat programul de votare, iar românii au protestat împotriva modului în care votarea în disapora a fost organizată.

          Mass media a participat cu brio la înfățișarea acestui eveniment unic și nu doar că a pus presiune pe organizatorii alegerilor din străinătate de a regândi programul și strategia de votare pentru turul al doilea, dar a reușit să mobilizeze un număr impresionant de alegători (din țară și din străinătate), aduncându-i la vot. În acest sentiment de solidaritate, românii au fosr receptivi la campaniile realizate de noile mijloace de comunicare în masă și făcute cunoscute de fiecare post de televiziune. În urma acestor eforturi comune, Klaus Iohannis a obținut un scor impresionant din votul diasporei, devenind preferatul a 89,73% dintre compatrioții noștri aflați peste hotare. Etapa preliminară acestor alegeri este desemnată însă de intenția guvernului Ponta, de a modifica prin OUG 45/2014 modalitatea prin care președintele României putea fi votat de români în orice secție de votare. Această ordonanță a fost însă dur criticată de PNL argumentând facilitatea pe care legea o pune alegătorilor de a vota multiplu (fraudulos). Continuând cu o sesizare la Curtea de Apel București (5 august 2014), OUG 45/2014 a reușit totuși să fie îndeplinită în cadrul acestor alegeri prezindențiale. Însă, chiar și cu ajutorul acestei strategii de a se asigura că toți românii vor avea posibilitatea de a vot, Victor Ponta pierde postul mult râvnit și începe o nouă etapă din cariera sa politică, de data aceasta împotriva noului rival: sibianul Klaus Iohannis.

           Încă de la primele ore de votare, mass media a reușit să transmită celor de acasă starea de agitație formată în cozile lungi de la cele 294 de secții din străinătate. Imediat, românii au simțit nevoia de a simpatiza cu confrații lor și au petrecut ziua de 2 noiembrie în fața televizoarelor și a calculatoarelor în vederea updatării cu cele mai noi știri, ce aveau să dovedească atmosfera de dincolo de granițe. Influența pozitivă pe care presa a desfășurat-o în ziua primului tur de scrutin a atras nu doar mobilizarea românilor din țară ci și a autorităților: Federația asociațiilor de români din Europa au cerut Biroului Electoral Central să prelungească posibilitatea de a se vota și după ora 21.00, Monica Macovei, Cătălin Predoiu și Traian Băsescu solicită demisia ministrului de externe, Titus Corlățean; iar românii ies seara în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe pentru a protesta. Candidatul Gheorghe Funar cere anularea tuturor alegerilor și propune reluarea acestora deoarece nu s-a asigurat egalitatea cetățenilor în raport cu legea, încălcându-se dreptul de vot al cetățenilor români aflați în străinătate, iar parlamentarul german Gunther Krichbaum susține celelalte opinii prin declarația faptului că Victor Ponta (în calitate de premier) și-a pierdut astfel, orice autoritate de a mai exercita o funcție guvernamentală.

           Perioada imediat următoare dintre primul și al doilea tur de scrutin a reprezentat un moment fierbinte care a asigurat mass mediei ocazia de a dezbate cap coadă toate detaliile situației create și probabilitatea a ceea ce s-ar putea întâmpla în turul doi. La numai o săptămână, președintele încă în funcție a cerut din nou demisia Ministerului Afacerilor Externe. În zilele de 8 și 9 noiembrie, zeci de mii de români s-au adunat în cele mai mari orașe ale României, pentru a protesta împotriva premierului Ponta și a ministrului Corlățean. În aceași  săptămână a devenit publică și implicarea unor înalți clerici ai Bisericii Ortodoxe Române. În 9 noiembrie iese la iveală o informație tulburătoare: diplomații români din Italia au reușit să obțină de la primăriile din Riano și Verbia, deschiderea unor secții de vot pentru întreaga comunitate de cetățeni care locuiesc și lucrează acolo, însă Titus Corlățeanu a refuzat sprijnul acestora. O zi mai târziu, europarlamentarul Cristian Preda, scrie președinților Comisiei Europene și Parlamentului European, semnalând problemele apărute în diaspora. Deși Biroul Electoral Central propune deschiderea de noi secții de votare însă Titus Corlățeanu susține că nu își dorește să încalce legea pe considerente de interese politice; singura schimbare fiind realizată pe data de 10 noiembrie când, în urma presiunilor create cu ajutorul mass mediei, premierul Victor Ponta îl numește pe Teodor Meleșcanu, noul ministru de externe.

           Al doilea tur de scrutin a avut loc pe data de 16 noiembrie și deși s-a așteptat o

schimbare radicală a situației din diaspora, lucrurile au arătat parțial la fel ca în prima rundă a alegerilor; situația fiind salvată numai de anunțarea rezultatelor; ceea ce a produs bucurie în rândul simpatizanților Klaus Iohannis și astfel, toate problemele legate de organizare au fost date uitării.  

       Pentru a se asigura că acum, după cinci ani de la aceste amintiri neplăcute, diaspora va avea suficient timp ca să voteze, actualul Minister al Afacerilor Externe a propus trei variante prin care să-i ajute pe românii din străinătate să își exprime opinia în legătură cu alegerea președintelui României. Astfel, românii din străinătate au posibilitatea de a se înscrie pe site-ul www.votstrainantate.ro și pot cere fie să voteze prin corespondență, fie să fie organizată o secție de votare în apropierea orașului său. Până în momentul transmiterii acestei știri, au fost înregistrate 31.716 de cereri pentru votul prin corespondență și 29.937 de cereri pentru organizarea unei secții de votare.

          Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „alegătorii care doresc să voteze în străinătate, la alegerile prezidenţiale din noiembrie, se pot înregistra ca alegători în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, până cel mai târziu la data de 11 Septembrie 2019, ora 23:59:59”. De asemenea, „Guvernul ar putea adopta, joi, o ordonanţă de urgenţă, pentru extinderea termenului de înscriere la vot al românilor din străinătate, de la 11 la 15 septembrie”, au declarat surse guvernamentale pentru Mediafax.

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload