În timp ce în anumite părți ale lumii, oamenii suferă de foame, tone de mâncare sunt irosite la nive

În ciuda faptului că revoluția industrială și explozia tehnologiilor a dezvoltat planeta într-un timp extrem de scurt, ducând-o pe un apogeu greu de descris pentru cetățenii țărilor afectate de sărăcie, boli sau foamete, liderii politici ai statelor dezvoltate sunt în continuare focusați pe dublarea potențialului economic, militar, tehnologic, cultural și politic pe care îl au. Astfel, în timp ce unele zone ale planetei sunt într-o cursă competițională de a deveni din ce în ce mai moderne, anumite regiuni de pe pământ, rămân ignorate complet.

Nu-i de mirare că atitudinea și comportamentul noilor generații se focusează obsesiv pe un stil de viață scump și risipitor, având în vedere că mass media și rețelele de socializare pulsează mai mult în manipularea caracterelor lor. La polul opus, în Africa și câteva țări din Orientul Mijlociu, milioane de copii sunt afectați de foamete sau război. Potrivit publicației americane, The New York Times, tone de mâncare sunt irosite la nivel mondial, lăsând planeta într-o discrepanță ridicolă.

O singură țară a decis să implementeze o strategie de combatere a acestei probleme. Finlanda, cunoscută pentru un management impecabil al sistemului de organizare dar și pentru cea mai bună educație din Europa, a decis să implementeze într-un lanța de supermarketuri, așa numita „ora fericită”.

Dacă în multe alte țări, „Ora fericită” (de la englezescul „Happy hour”) se referă strict la băuturi, în cazul unui lanț de supermarketuri din țara lui Moș Crăciun, această promoție se referă la alimentele aflate la doar câteva ore distanță de termenul de expirare. Astfel, mâncarea care se apropie de termenul său limită de valabilitate, intră la reducere la ora 21.00 în 900 de supermarketuri ale francizei S-market din Finlanda. Potrivit acestora, prețurile sunt cu aproximativ 30-60% mai mici. Conform agenției naționale de presă, Mediafax, „iniţiativa face parte dintr-o campanie de doi ani pentru reducerea mâncării irosite şi a fost denumită Ora fericită pentru a atrage clienţii, datorită legăturii acesteia cu reducerile la mâncare şi băutură din restaurante”.

Potrivit datelor oficiale publicate de Organizația pentru Mâncare și Agricultură din cadrul ONU, aproximativ o treime din mâncarea produsă pentru un consum uman este irosită la nivel mondial. În cifre, această estimare se ridică la 1,3 tone de mâncare irosită anual, în valoare de aproximativ 680 de miliarde de dolari.

Conform oamenilor de știință, toată mâncarea în exces contribuie la schimbările climatice, explicând faptul că, aproximativ 8-10% dintre emisiile de gaze sunt legate de pierderile alimentare, din momentul producerii până în cel al livrării și consumării. Astfel specialiștii propun ca formă de ajutare a planetei, reducerea cantității de alimente irosite. „S-a pus mult accent pe energie. Dar schimbările climatice au legătură la fel de mult cu alimentele”, a declarat Paul Behrens, profesor al Universităţii Leiden din Olanda. Din nefericire, „reducerea mâncării irosite la nivel mondial este o provocare, deoarece încercarea de a vinde cât mai multe alimente este parte a oricărei companii şi acest obicei este integrat în culturile mănâncă-cât-de-mult-poţi” informează Mediafax.

În timp ce 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în întreaga lume, Europa este responsabilă pentru risipa a 80 de milioane de bunuri de consum. Dintre acestea, România, una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, „își permite luxul” de a renunța anual la 5 milioane de tone de mâncare încă bună pentru a fi consumată. „Practic, la nivel mondial, din tot ce înseamnă risipă alimentară am hrăni toată populația de trei ori” a declarat Viorel Morărescu, directorul Direcției Industriei Alimentare, adăugând că legumele, fructele, peștele și mezelurile sunt în topul produselor care ajung la tomberon.

Potrivit statisticelor, jumătate din venitul românilor se duce pe mâncare. Această nouă pasiune a concetățenilor se datorează în mare parte munților de mărfuri strălucitoare din supermarketuri care îmbie cumpărătorii să adune cât mai multe produse în coșul de cumpărături.

„Suntem victimele marketingului. Consumăm, să zicem, jumătate de litru de ulei pe luna şi pentru că e promoţie şi e un pic mai ieftin cumpărăm un bidon de 5 litri în condiţiile în care îl consumăm aproape într-un an. Sigur că la un moment dat s-ar putea să se strice”, a spus sociologul Alfred Bulai.