La scurt timp după preluarea mandatului, noul Președinte al Comisiei Europene și-a exprimat interesu
Uniunea Europeană a depășit stadiul în care criza imigranților a adus o serie de amenințări peste relația dintre cele trei instituții europene și statele sale membre. Valul de extracomunitari întâmpinat prin surprindere în primăvara lui 2015 a deschis riscul deteriorării supunerii celor 28 de state față de decizia Comisiei Europene de a le obliga să primească și să integreze cote obligatorii de imigranți.
Dacă inițial, Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să ia parte la această împărțire, lansând mai multe atacuri la modul în care Uniuniea Europeană funcționează, Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au ales în urma unui referendum istoric, să iasă din UE. La scurt timp, o campanie de denigrare a intereselor și modului în care Bruxellesul își tratează parteneriatul cu țările membre a fost lansată indirect, dar cu un impact extrem de puternic.
Scăzând în popularitate, încredere și imagine, Uniunea Europeană a primit ajutor de la președintele Franței, Emmanuel Macron și Cancelarul german, Angela Merkel, care au depus eforturi considerabile pentru a salva această alianță economico-administrativă. Luptându-se în principal cu migrația și numărul mare de străini care au dat năvală pe teritoriile mai multor state membre, Uniunea Europeană a trebuit să se împartă și între Brexit și supravegherea respectării statului de drept în țările din Estul blocului comunitar, suspectând că Ungaria, Polonia și România fac obiectivul unor încălcări fără precedent.
Păstrându-și ”ochii” pe cele trei țări membre, Comisia, Consiliului și Parlamentul european au descoperit că politica din aceste state riscă să preia puterea asupra independenței justiției, subordonând-o astfel unor decizii a căror influență avea să conducă națiunile în sensul dorit de partidele politice de la guvernare.
După mai multe semnale de alarmă și apeluri făcute public, Parlamentul European s-a văzut nevoită să sancționeze de urgență Polonia și Ungaria, declanșând articolul 7 din Tratatul de la Lisabona. „Calificat adesea drept armă nucleară instituţională, Articolul 7 poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, al dreptului său de vot în Consiliul UE, organism în care cei 28 de membri definitivează legislaţiile europene” informa digi.24, în septembrie, anul trecut.
Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede astfel „un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.”
Astăzi, liderii de la Bruxelles sunt protagoniștii unei redresări marcante, întorcând Uniunea Europeană din drumul către destrămare. În timp ce în procesul de negociere a condițiilor de separare a Marii Britanii de restul blocului comunitar, UE este cea care deține controlul, migrația a ajuns să fie ținută în frâu cu ajutorul apelurilor lansate către țările membre a căror graniță reprezintă poarta de intrare a extracomunitarilor în Uniune.
Având mari emoții înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai a acestui an, Uniunea Europeană a câștigat majoritatea voturilor europenilor, departajându-se considerabil de tabăra susținătărilor anti-europeni. La mai bine de o lună, cele 28 de state membre au stat cu sufletul la gură ca să afle care vor fi noii lideri care vor sta în următorii ani la cârma celei mai importante alianțe de pe teritoriul Europei.
Votată, la limită, fostul Ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen a preluat săptămâna aceasta funcția de președinte al Comisiei Europene. Imediat după alegerea sa, von der Leyen a declarat că unul dintre marile sale obiective este implementarea unui mecanism pentru motorizarea statului de drept în toate țările membre ale Uniunii, responsabilizându-se să apere astfel, valorile europene.
În cadrul unui interviu acordat unor jurnaliști de la Alianța Principalelor Publicații Europene (Leading European Newspaper Alliance / LENA), noul Președinte al Comisiei Europene a fost întrebată dacă țările membre ale Uniunii Europene care nu respectă normele statului de drept și valorile comune, ar trebui sancționate prin reducerea accesului la fondurile europene. În replică, aceasta a răspuns: „Statul de drept este o valoare sacră pentru Uniunea Europeană. Pentru a raţionaliza o dezbatere intensă: vom susţine introducerea unui mecanism care să ofere un raport transparent asupra situaţiei statului de drept în fiecare stat membru. În acest mod, vom evita să arătăm cu degetul doar spre anumite state membre; vom face astfel încât să fie evaluate toate ţările”.
Întrebată cum vor fi aplicate regulile pentru toate ţările UE în condiţiile în care Germania şi Franţa nu au fost sancţionate pentru nerespectarea limitelor privind deficitul bugetar, Ursula von der Leyen a precizat: „Aceleaşi criterii sunt valabile pentru toată lumea. Experienţa mea politică îmi sugerează că respectarea regulilor destinate tuturor este singurul fundament pentru menţinerea unui anumit echilibru între puterile influente în lume. Noi apărăm ordinea bazată pe reguli, iar acest lucru se aplică şi în UE. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de regulile stabilite, cu atât mai puţin vom fi capabili să ajungem la un echilibru şi să fim corecţi cu cetăţenii”.
Aducându-i-se aminte că în Europa de Est sunt țări care ăn trecut au luptat pentru libertate iar acum, guvernele lor vor spă anuleze independența justiției și să obstrucționeze presa, Ursula von der Leyen a transmis că „libertatea de exprimare, justiţia şi presa sunt esenţa şi baza comună a Uniunii Europene, vom face mereu ce trebuie pentru a le apăra, oriunde va fi necesar. Mecanismul pe care îl vreau pentru monitorizarea statului de drept va identifica încălcările valorilor şi principiilor europene. Vom acţiona unde este necesar. Acest lucru este valabil pentru toate statele membre”.
