Aplicația FaceApp, acuzată că este o unealtă de supraveghere a rușilor
Internetul a revoluționat lumea iar din momentul în care primele calculatoare au ajuns în casele oamenilor, planeta a resimțit un nou stil de viață, transpus din ce în ce mai mult în lumea virtuală. Treptat, atracțiile internetului au determinat și marile companii de tehnologie ca să fabrice dispozitive electronice din ce în ce mai mici și inteligente, determinându-i pe oameni să petreacă foarte mult timp în mediul online. După ce mass media, relațiile intime, cumpărăturile, voturile, confesiunile, cinema-ul, turismul și politica s-au mutat în acest mediu abstract, a venit timpul apariției primelor rețele de socializare care au încântat utilizatorii de web 0.2 încă de la primele secunde.
Astăzi, toate domeniile existente în viața unei ființe umane s-au mutat în mediul online, născând astfel dependența de a fi conectată la internet foarte multe ore din zi. În timp ce sociologii și psihologii trag semnale de alarmă serioase punctând schimbările negative pe care le-a suferit atât societatea cât și omul, cetățenii lumii par să nu se mai sature de hipnoza în care se află atunci când folosesc telefonul, tableta, ceasurile smart, calculatoarele, televizioarele inteligente sau laptopurile conectate la internet.
Internetul a devenit ceea ce astăzi cunoaștem ca fiind parte din viețile noastre. Indiferent de origine, cultură, vârstă sau clasă socială, accesarea unei pagini web a devenit la fel de comună ca și ritualul de a ne hrăni sau îmbrăca. Ieftin, rapid, eficient și spectaculos, mediul online a transformat planeta într-o secvență de film science-fiction devenită în zilele noastre atât de obișnuită încât singurul factor de spectaculozitate a rămas conținutul pe care paginile web îl transportă.
Astăzi totul se învârte în jurul internetului. Vorbim aici despre instituţii care comunică prin internet, studenţi care învaţă la distanţă, afaceri care se menţin numai cu internetul, industrii care s-au mutat cu totul în lumea virtuală etc. O evoluţie spectaculoasă de la lumea clasică la cea online se datorează fiinţei care este gata să se deschidă oricărui orizont; o fiinţă care doreşte doar să se conecteze pur şi simplu la o reţea cât mai largă de informaţie. Internetul a devenit un mijloc de a scăpa de plictiseală şi de a evada din lumea reală iar faptul că internetul a reuşit să schimbe în mod fundamental modul în care oamenii comunică, lucrează sau doar trăiesc nu mai este de mult o noutate.
În 2019 rețelele de socializare au devenit un fel de guru al generațiilor moderne, care parcă și-au mutat întreaga existență pe ”wall-ul” paginilor acestora. În lista Facebook-ului, Instagramului, Snapchat-ului și multe altele, se mai adaugă și o serie de aplicații care pare să aibă foarte mare priză la public. Una dintre acestea este FaceApp (#faceappchallenge) care implică descărcarea programului de editare a pozelor şi folosirea filtrului de îmbătrânire. „Mai apoi, utilizatorul publică poza zbârcită spre amuzamentul prietenilor primindu-și poza bucurându-se de doza de dopamină de la numărul de like-uri primite” informează agenția națională de presă, Mediafax.
După ce hashtag-ul #faceappchallenge a devenit viral la începutul acestei săptămâni, Joshua Nozzi, un dezvoltator de software, i-a avertizat pe oameni să „aibă grijă cu FaceApp, pentru că aplicaţia preia imediat pozele fără aprobare”. Această informație a creat rapid un sentiment de panică, susținut în principal de informația conform căreia, această aplicație este de fapt una rusească. „Aplicaţia pe care tu o descarci de bună voie şi îi permiţi acces la datele feţei tale este deţinută de o companie cu sediul în Saint-Petersburg, Russia,” a confirmat jurnalistul Charlie Warzel, de la The New York Times.
În ciuda faptului că această știre i-a mai calmat pe internauții care foloseau de zor applicația, miercuri, un expert de securitate cibernetică, care care foloseşte pseudonimul Elliot Alderson, a verificat aplicaţia şi a observat că „aceasta nu preia întreaga galerie foto prezentă pe telefoanele utilizatorilor, ci doar poza care trebuie modificată. Acest lucru este de aşteptat de la orice aplicaţie de acest fel” a declarat Alderson pentru The Guardian. Astfel, expertul a a dat publicității faptul că nu a putut găsi dovezi care să justifice faptul că aplicaţia fură toate datele de pe telefoane. „În schimb, FaceApp preia doar ID-ul telefonului şi modelul acestuia. Lucru care este, din nou, de aşteptat” a adăugat Alderson, explicând că motivul pentru care aplicaţia a stârnit atât de multe controverse este din cauza temerilor cu privire la Rusia.
Zvonurile precum FaceApp ar putea fi o unealtă de supraveghere a rușilor i-a determinat pe reprezentanții acesteia să reacționeze. Astfel, oficialii aplicației au răspuns controverselor susținând că „FaceApp ar putea stoca unele fotografii încărcate pe cloud, din motive de performaţă şi trafic”. Mai mult, aceștia au declarat că echipa principală este situată în Rusia, dar datele nu sunt transferate acolo.
