Pentru prima oară în istorie, o femeie ocupă funcția de Președinte al Comisiei Europene

Uniunea Europeană continuă să trăiască o serie de surprize începute încă din primăvara lui 2015. Dacă acum patru ani, blocul comunitar a fost luat prin surprindere de invazia refugiaților veniți din zonele de conflict militar și sărăcie ale Siriei, Irak și Africa de Nord, lanțul surprizelor neplăcute au continuat cu decizia Marii Britanii de a se separa de UE, răzvrătirea mai multor state membre la adresa deciziei Bruxelles-ului de a forța cele 27 de țări ale blocului comunitar să primească și să integreze cote de extracomunitari, încălcarea statului de drept în Polonia și Ungaria, deteriorarea relațiilor cu Statele Unite ale Americii pe fondul criticilor și sancțiunilor aduse de Donald Trump, pierderea încrederii cetățenilor, scăderea popularității imaginii puternicei alianțe economico-administrative, răspândirea partidelor populiste și nu în ultimul rând, amenințarea terorismului.

Anul acesta, în luna mai, Uniunea Europeană avea să afle opinia cetățenilor cu referire la obiectivul ei. Trecuți prin mai multe teste de rezistență, liderii Comisiei, Consiliului și Parlamentului European au sperat ca milioane de oameni să iasă la vot în ultima săptămână a lunii mai pentru a-și exprima deschis părerea despre ce trebuie să îmbunătățească blocul comunitar pentru a nu se destrăma. După ce s-au străduit să lanseze o campanie de promovare a importanței ieșirii la vot, autoritățile celor trei instituții europene au primit în sfârșit prima veste bună din ultimul timp: alegerile europarlamentare au atins recordul numărului de participanți la vot. Ba mai mult, majoritatea cetățenilor europeni și-au exprimat încă încrederea și aprecierea pentru Uniunea Europeană, votând pentru partidele care au fost la putere și în această perioadă zbuciumată pentru Europa.

Imediat după alegeri, liderii blocului comunitar s-au întâlnit în cadrul mai multor reuniuni pentru a negocia șefii care vor urca la cârma Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, înlocuindu-i pe democratul luxemburghez Jean Claude-Juncker, polonezul Donald Tusk și respectiv, juristul italian, Antonio Tajani.

După o cursă strânsă și o serie de candidați care promiteau o luptă pe cinste pentru obținerea celor mai importante fotolii ale acestor instituții, în urmă cu două săptămâni, italianul David Sassoli a fost desemnat succesorul lui Antonio Tajani, fiind invitat să preia pentru următorii doi ani și jumătate, funcția de președinte al Parlamentului European.

După ce a fost propusă de Consiliul European ca și candidat principal pentru funcția de Președinte al Comisiei Europene, fostul ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen a așteptat cu sufletul la gură runda de voturi de aseară care aveau să îi decidă victoria sau eșecul. După ce a renunțat la această luptă, contracandidatul acesteia, germanul Manfred Weber i-a îndemnat pe deputații din Parlamentul European să o sprihine pe Leyen în funcția de conducere a Comisiei Europene, avertizând că un refuz ar putea duce la instabilitate politică în Europa. ”Nu avem nevoie de opoziție acum, avem nevoie de un spirit constructiv” a declarat acesta, adăugând că von der Leyen este ”un european pasionat”.

La scurt timp, voturile au desemnat-o pe Ursula, președinte al Comisiei Europene, devenind astfel prima femeie care ocupă această poziție. Cu 383 de voturi pentru, 327 de voturi împotrivă și 23 de abțineri, fostul Ministru german al Apărării a câștigat la limită cea mai înaltă funcție din Uniunea Europeană. „Mă simt foarte onorată, sunt copleşită, vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o. Încrederea pe care mi-aţi acordat-o este încrederea pe care o acordaţi Europei. (...) Pentru mine, este o responsabilitate mare, iar munca începe acum. Mesajul este că vom colabora cu toţii în mod constructiv, deoarece efortul este pentru o Europă unită şi puternică”, a precizat Ursula von der Leyen.

Înainte de a fi votată, aceasta a declarat în cadrul unui interviu că dacă va obține cel mai important loc din viitorul executiv comunitar, va revoluționa modul în care Uniunea Europeană tratează problema încălzirii globale. „Provocarea noastră cea mai urgentă este să păstrăm planeta sănătoasă” a menționat noul Președinte al Comisiei Europene, adăugând promițând că în primele 100 de zile de mandat va propune o legislație prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Recunoscând că pe tot parcursul vieții a fost ghidată de ”convingeri europene, ca mamă și ca om politic”, Ursula von der Leyen a dat asigurări că dorește multilateralism. ”Vrem comerț. Apărăm ordinea bazată pe reguli. Pentru că știm că este mai bine pentru noi toți” a afirmat ea.