Noul preşedinte al Parlamentului European, David Sassoli, vrea „îmbunătăţirea” democraţiei în cadrul
După o serie lungă de negocieri și la mai bine de o lună de la alegerile europarlamentare, Uniunea Europeană și-a desemnat cu triumf, șefii care vor fi la conducerea celor trei instituții (Consiliul, Comisia și Parlamentul european). Totuși, deși a fost ales noul președinte al Parlamentului European, politicianul italian David Sassoli, și-a exprimat de curând regretul că nu a fost respectat principiul primului candidat de pe listele electorale în desemnarea președintelui Comisiei Europene. Proaspăt desemnat lider al instituției legislative europene, Sassoli a propus organizarea unei conferințe pe tema „instrumentelor democrației” în Uniunea Europeană.
„Am crezut mulţi în principiul primului candidat de pe listele electorale. A fost o campanie electorală a familiilor politice europene. Toată lumea se aştepta ca procedura să se respecte şi astfel să fie desemnat preşedintele Comisiei Europene. Nu a fost aşa. Candidatura mea a luat naştere în Parlamentul UE, prin convergenţa grupurilor politice, pentru a iniţia o legislatură pe care trebuie să o folosim şi pentru îmbunătăţirea instrumentelor democraţiei europene. Unul dintre acestea este cel al primilor candidaţi pe liste, modul de protejare a voinţei alegătorilor. Este necesar un pact politic între instituţii. Şi cred că propunerea unei conferinţe interguvernamentale asupra instrumentelor democraţiei europene poate fi utilă. Să lucrăm, terenul este fertil. Putem face astfel încât această legislatură să perfecţioneze nu doar sistemul primului candidat de pe liste, ci şi, spre exemplu, pentru a acorda putere de iniţiativă Parlamentului UE, încă foarte slab. Momentul este cel corect. Trebuie să fim creativi, deoarece a ne atinge de tratate este o chestiune complexă”, a declarat David Sassoli într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera.
Chiar înainte ca politicianul italian să obțină cel mai mare număr de voturi și să fie desemnat noul președinte al Parlamentului European, Consiliul UE a propus-o pe actuala Ministrul german al Apărării în funcția de șef al Comisiei Europene. Pentru ca succesul acesteia să fie unul pe deplin, Ursula von der Leyen mai are nevoie însă de votul Parlamentului European. Întrebat dacă există riscul ca Leyen să nu obțină votul Parlamentului, David Sassoli a precizat: „am întâlnit-o deja pe doamna Ursula von der Leyen și i-am garantat că procedura va fi transparentă, cu respectarea prerogativelor tuturor instituțiilor”.
În același manieră, și actualul titular al funcției de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker este de părere că procedura pentru desemnarea noului președinte nu a fost transparentă. Acum cinci ani, Juncker a fost primul politician desemnat președinte al Comisiei Europene prin sistemului primului candidat de pe lista electorală. Anul acesta însă, primul candidat de pe lista formațiunii care a câștigat euroalegerile, Manfred Weber (susținut de Partidul Popular European, PPE / centru – dreapta) nu a fost desemnat președinte al CE. Această alegere a fost în mod principal, cauzată de obiecțiile formulate de președintele Franței, Emmanuel Macron. „Procedura nu a fost transparentă. Din păcate, procedura nu a devenit tradiţie. Eu am fost primul şi ultimul desemnat prin sistemul primului candidat de pe lista electorală”, a declarat Jean-Claude Juncker.
După cum era de așteptat, germanul Manfred Weber a denunțat negocierile de „culise” ale „axei Macron – Orban” care au condus la desemnarea Ursulei von der Leyen cerând astfel, „democratizarea” Uniunii Europene. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, confirmarea nominalizării lui Leyen ar putea întâmpina probleme, „în contextul nemulțumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice - Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE, centru-stânga). În ceea ce îl privește pe Timmermans, numirea acestuia în funcția de președinte al Executivului Uniunii Europene a întâmpinat obiecții din partea țărilor central și est-europene.
