NATO ia în calcul posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România şi Polonia pentru
În timp ce subiectele știrilor de moment se concentrează pe evenimente din afara Europei sau chiar din interiorul Uniunii Europene, Rusia pare să nu mai reprezinte atât de mult interes în momentul de față. Obișnuită să fie „oaia neagră” din cauza propagandei americanilor care au transformat-o într-o țară periculoasă și plină de interese parșive, Rusia pare lăsată în pace deocamdată. Cu toate acestea, opinia publică demască aceiași atitudine față de Moscova și președintele rus, Vladimir Putin.
De curând însă, nu Rusia, ci NATO a intrat în vizorul jurnaliștilor. Potrivit unor oficiali din cadrul organizației de securitate, Organizația Națiunilor Atlanticului de Nord analizează posibilitatea modernizării sistemelor antibalistice din România și Polonia cu scopul de a contracara noile rachete cu rază intermediară de acțiune dezvoltate de ruși. Potrivit mass mediei internaționale, această acțiune ar putea exacerba tensiunile între Moscova și alianța transatlantică. În schimb, discuțiile despre noile măsuri privind apărarea antirachetă sunt momentan, într-o fază incipientă. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „orice modificare a misiunii declarate a actualelor sisteme de apărare antirachetă ale NATO - care oficial vizează ameninţările venite din afara regiunii, cum ar fi dinspre Iran - probabil va diviza ţările membre ale alianţei transatlantice şi va înfuria Rusia, care în repetate rânduri a afirmat că sistemele NATO de apărare antirachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare la adresa arsenalului său nuclear şi o sursă de instabilitate în Europa”.
După publicarea acestei informații, Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO, a negat faptul că ar exista studii în desfășurare privind fezabilitatea modernizării sistemelor de apărare antibalistică. Mai mult, doamna Lungescu a specificat că nu este prima dată când alianța transatlantică indică clar faptul că acest sistem actual de apărare antirachetă nu este conceput și nici îndreptat împotriva Rusiei. De altă parte, săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a anunțat că NATO are în vedere o serie de măsuri de apărare antirachetă.
În același sens, un oficial de rang înalt din cadrul alianței a lăsat de înțeles că NATO ia în calcul studierea unor opțiuni de apărare, având în vedere intensificarea amenințării reprezentate de rachetele ruse de croazieră. Dezbaterea acestor opțiuni poate avea loc fie după reuniunea din octombrie a miniștrilor Apărării, fie la summitul liderilor, programat să aibă loc în luna decembrie. Conform oficialilului, „în cazul în care aliaţii nu vor reuşi să ajungă la un acord cu privire la schimbarea misiunilor sistemelor actuale de apărare antirachetă, ar putea fi deschise la un compromis care să permită introducerea de noi sisteme de apărare împotriva rachetelor ruse de croazieră”.
Aceste intenții de consolidare a apărării antirachetă sunt susținute și de faptul că Rusia a dezvoltat de curând noi clase de rachete și în același timp, de faptul că SUA s-a retras din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), ceea ce poate duce la dispariția înțelegerii și apariția unor factori de amenințare din partea rușilor.
Polonia și statele baltice par în momentul de față, speriate de potențialul amenințător al Rusiei, militând intens ca NATO să dezvolte noi sisteme de apărare. De altfel, această presiune venită din partea țărilor est-europene întărește și mai mult disconfortul dintre Rusia și statele occidentale, a căror relație s-a deteriorat puternic după anul 2014, când Peninusla Crimeea a fost anexată rușilor.
Înainte ca NATO să știe de ce are nevoie pentru a se apăra împotriva rachetelor de croazieră rusă, este nevoie de examinarea într-un mod larg a acestei opțiuni. Un astfel de studiu, dacă va fi aprobat anul acesta, „ar include explorarea posibilităţii modernizării obiectivelor Aegis Ashore din România şi Polonia, dar şi dezvoltarea de noi capacităţi radar sau de apărare împotriva rachetelor de croazieră” informează Mediafax.
În clipa de față, sistemul NATO Aegis Ashore instalat în România acum trei ani, împreună cu cel aflat în construcție pe teritoriul polonezilor, este incapabil să lanseze un interceptor folosit pentru a distruge rachetele cu rază intermediară de acțiune. Luând în calcul proximitatea acestora față de Rusia, sistemele din România și Polonia au mai puțin timp să detercteze, țintească și să încerce să intercepteze rachetele.
