Italianul David Sassoli a fost ales Președintele Parlamentului European
După mai bine de patru ani de când Uniunea Europeană se confruntă cu o criză de imagine și de încredere venită în primul rând din partea cetățenilor europeni și a statelor membre, alegerile europarlamentare din luna mai a acestui an au avut un rol extrem de important. În timp ce Germania a devenit una dintre țările care și-a pierdut popularitatea din cauza deciziei Cancelarului Angela Merkel de a invita refugiații țărilor aflate în conflict, la un viitor mai bun în Uniunea Europeană fără să se consulte cu celelalte țări, Marea Britanie a invocat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, cerând public separarea de blocul comunitar. Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au adoptat o atitudine de răzvrătire la adresa politicilor de la Bruxelles iar Italia a declarat război oricărei decizii a liderilor europeni în ceea ce privește supunerea față de primirea și integrarea imigranților.
Provocați să facă față unui val de obstacole fără precedent, șefii celor trei instituții europene (Parlamentul, Consiliul și Comisia europeană) au simțit din greu ceea ce înseamnă impactul unor factori exteriori asupra unei comunități care trebuie să protejeze milioane de cetățeni. În ultimii ani, pe lângă migrație, Uniunea Europeană s-a confruntat și cu răspândirea urii și a rasismului promovate în primul rând de cel mai puternic lider politic de pe pământ, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Astfel, în timp ce partidele populiste și discursurile anti migrație au început să preia din ce în ce mai mult control la nivelul opiniei publice, alegerile europarlamentare au devenit o loterie extrem de așteptată.
Campania electorală intens promovată de Uniunea Europeană a scos un număr record de alegători la urne în ultima săptămâna a lunii mai. Cu toate că pro-europenii au câștigat majoritatea voturilor, surpriza a făcut ca și euroscepticii să câștige teren. Alegerea liderilor celor trei instituții a devenit următoarea miză de o maximă importanță în vederea configurării direcției pe care noile decizii ale Uniunii Europene urmează să o stabilească.
După multe negocieri, blocul comunitar și-a ales astăzi președintele Parlamentului European, cel care îl va înlocui pe Antonio Tajani. Obținând 345 de voturi în a două rundă, italianul David Sassoli a dobândit cea mai înaltă funcție din Parlamentul European, în defavoarea cehului Jan Zahradil (160 de voturi) și germancei, Ska Keller (119 voturi).
În vârstă de 63 de ani, fost jurnalist, azi politician, David Sassoli este membru al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților și urmează să aibă un mandat de doar doi ani și jumătate, în timp ce a doua parte a conducerii legislaturii ar putea fi transferată unui membru al Partidului Popular European (PPE, centru – dreapta). Înaintea votului de astăzi, Sassoli a declarat că a decis să candideze pentru că "Europa va fi mai puternică doar dacă Parlamentul UE va avea un rol mai important".
În ceea ce privește președinția Comisiei Europene, Consiliul European a propus-o pe ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, pentru a-l înlocui pe actualul președinte Jean Claude-Juncker.
"Consiliul European a ajuns la un acord privind viitoarea conducere a instituțiilor Uniunii Europene. Consiliul European o propune pe Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene", a anunțat marți seară, prin Twitter, președintele Consiliului European, Donald Tusk. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, "președintele Comisiei Europene conduce Executivul UE, stabilește agenda politică și controlează un cabinet de comisari europeni". Născută la Bruxelles, Ursula von der Leyen (astăzi în vârstă de 60 de ani) s-a mutat în Germania la 13 ani. Aceasta a studiat economia la LSE și medicina din Londra în Hanovra înainte de a intra în politică. A devenit membră a creștin-democraților conservatori, partidul condus de Angela Merkel (CDU) din 2005.
"Dacă va fi confirmată pe post, va fi pentru prima dată în ultimii 60 de ani când Germania va avea un reprezentat la acest nivel" informează Mediafax.
Deși sunt prietene, Cancelarul Angela Merkel s-a abținut de la votul privind nominalizarea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene. Potrivit agenției The Associated Press, motivul acestei abțineri îl reprezintă opoziția din cadrul coaliției guvernamentale de la Berlin. "Pentru funcția de președinte al Comisiei, Ursula von der Leyen a fost nominalizată în unanimitate, cu o singură abținere. Această abținere a venit, în conformitate cu regulile germane de conduită privind votarea, de la mine. Se poate spune că această [nominalizare] a fost aprobată astăzi fără opoziție. Social-democrații nu au putut decide astăzi dacă să fie de acord cu acest lucru, așa că am fost nevoită să mă abțin," a declarat Merkel după reuniunea Consiliului European.
